3 materiale de construcție de care ai nevoie când îți faci casă
Românii și-au construit multe case în ultimele două decenii și jumătate. Chiar aș fi curioasă să aflu dacă există statistici în acest sens. De ce mi-am pus problema? Pentru că recent am discutat în contradictoriu cu cineva, care susținea că pe vremea comunismului s-a construit foarte mult.
Faptul e adevărat, dar s-au construit cu precădere blocuri gen „cutii de chibrituri”, în care condițiile de locuit nu erau cine știe ce. În vremea libertății însă, oamenii și-au construit locuințe individuale frumoase și încăpătoare.
Fiecare a construit după gustul și nevoile sale, sau după posibilitățile materiale. În orice caz, casele noi construite sunt net superioare din punct de vedere calitativ „cutiilor de chibrituri” din perioada comunistă.
Dar ca să fim totuși drepți în judecată, trebuie să admitem totuși că pe vremuri nici nu existau materialele de construcții care sunt acum. Cererea pieții dar și progresul tehnologic au determinat și producătorii să vină cu noi produse de foarte bună calitate.
3 materiale de construcție de care ai nevoie când îți faci o casă
Baza construcțiilor în domeniul locuințelor o reprezintă însă tot bca-ul și cărămida. Lemnul încă este destul de puțin folosit la noi, iar metalul este un material de construcție preferat în cazul construcțiilor industriale. În afară de aceste materiale mai ai nevoie de multe altele materiale, dar eu am ales să-ți povestec câte ceva doar despre trei dintre ele, din perspectiva evoluției lor: bca-ul, șapa și parchetul.
1. BCA-ul
BCA este denumirea prescurtată pentru Beton Celular Autoclavizat, este un tip de beton „crescut” (ca pâinea) cu un agent de expandare (un fel de drojdie, ca să facem o analogie cu pâinea). În rest conține tot nisip, var, ciment și apă, ca orice beton. După fabricarea amestecului, acesta este tratat termic într-o autoclavă (un fel de cuptor), la temperatură și presiune ridicate.
Ei bine, dacă cineva a crezut că BCA-ul este o invenție nouă, trebuie să spunem că s-a înșelat. Prin anii 1920 a fost produs prima dată în Suedia, în orașul Yxhult și s-a numit Gasbetong în suedeză (adică un fel de beton gazos sau beton umflat cu gaz).
Din combinația celor două nume a rezultat marca Ytong, cea mai cunoscută pe plan mondial. Desigur că acum BCA-ul se fabrică în foarte multe țări, după rețete ușor diferite și sub denumiri diverse.
Dar ce a făcut ca bca-ul să se impună în domeniul construcțiilor? Să vedem doar câteva avantaje.
- Este foarte bun izolator termic și fonic.
- Este mult mai ușor decât cărămida, rezultând construcții mai ușoare.
- Este ușor de zidit, viteza cu care se realizează zidăria fiind mult mai mare decât în cazul cărămizilor.
- Este ușor de tăiat, chiar cu un ferăstrău manual și de aceea pierderile de material vor fi minime.
- Este „prietenos” cu mediul, deoarece per total flux de producție și utilizare necesită cantități mai mici de energie decât alte materiale.
Ca să fim obiectivi, să vedem și care ar fi problema utilizării bca-ului. Are o rezistență mecanică medie, suficientă pentru construcția caselor. La blocuri de locuințe însă (dar și la case) se realizează o structură de rezistență din stâlpi și grinzi de beton, iar pereții se umplu apoi cu bca.
2. Șapa
Ei, dacă bca-ul o să împlinească în curând o sută de ani de existență, un alt material mult mai nou se impune în construcții, mai ales în zona de finisare a interioarelor. Este vorba de șapa de egalizare autonivelantă, sau pe scurt șapă autonivelantă.
O șapă este un material de umplere. Parchetul sau gresia de exemplu, nu se pun direct pe placa de beton, ci pe un strat intermediar (izolator) numit șapă. Ca să obții o calitate deosebită a podelei, se înțelege că aceasta trebuie să fie dreaptă, plană, fără denivelări.
Constructorii templelor din antichitate sau ai catedralelor din Evul Mediu munceau enorm să obțină suprafețe plane, mai ales în cazul sălilor mari. Dura mult mai mult finisarea interiorului decât zidirea clădirii.
Acum noile invenții au permis realizarea de șape autonivelante, adică a unor șape care devin singure plane, în timpul întăririi, prin reacțiile chimice ce au loc în interiorul materialului turnat. La substanțele de bază, adică ciment și nisip cuarțos au fost adăugați polimeri care realizează autonivelarea. În felul acesta se pot obține mai ușor suprafețe plane în camerele casei în construcție.
Peste șapa autonivelantă se va monta apoi parchetul sau ceramica (gresia). Există și șape autonivelante care sunt lăsate așa pur și simplu, pentru holuri de trecere în interiorul instituțiilor de exemplu. Compoziția acestora este special adaptată pentru rezistență la trafic intens, adică pentru multe picioare ce vor călca zilnic pe acolo.
3. Parchetul
Mult mai vechi decât cele două amintite, dar renăscut recent, parchetul face și el parte din categoria acelor materiale de construcție de care avem nevoie atunci când facem o casă. Utilizat prima dată la Versailles în Franța în 1684, s-a impus ca o soluție foarte practică și elegantă pentru acoperirea decorativă a podelelor interioare. Dar parchetul se mai poate utiliza și ca decor pentru anumite piese de mobilier.
Pentru versatilitatea lui, parchetul și-a găsit loc și în mintea și inima arhitecților, aceștia imaginând tot felul de modele decorative, de mare efect. Parchetul se utilizează și pentru acoperirea suprafețelor de joc în sălile de sport, unele fiind renumite în lume chiar pentru modelul lor reprezentativ unicat.
Parchetul este o soluție mai scumpă, comparativ cu alte variante de acoperire a dușumelelor. Numai că și aici progresul tehnic și-a spus cuvântul și relativ recent a apărut parchetul laminat din lemn stratificat. Acesta se fabrică dintr-un strat subțire de furnir de lemn (stratul superior), dintr-o masă mai mare de deșeuri lemnoase (așchii) compactate foarte bine cu adezivi puternici (stratul de mijloc) și din polimeri rezistenți (stratul inferior).
Parchetul laminat, un concept simplu, nu ar fi putut să apară fără descoperirile și aplicațiile industriei chimice. Este mult mai ieftin decât parchetul clasic, din lemn masiv și totodată mult mai ușor de montat.
Substanțele cu care este impregnat îl fac și foarte rezistent în timp, așa că dacă în anumite vremuri doar cei foarte bogați și-ar fi permis podele acoperite cu parchet, acum este accesibil oricui.
Dacă vrei să-ți faci o casă, este bine să aloci suficient de mult timp pentru munca de documentare. Vei obține la final o economie însemnată de bani și o calitate bună a produsului final!
Oana D. says
Mie parchetul laminat nu-mi place. Am o portiune in camera mea, unde am extins locul prin eliminarea ferestrei dintre balcon si camera, dar nu-mi place, desi e usor de intretinut. Parca e un linoleu mai bun… Nu stiu, dar tot parchetul cu lamele din lemn de stejar mi se pare mai trainic si mai bun din foarte multe puncte de vedere. Altfel, e interesant articolul pentru una ca mine, care viseaza cai verzi pe pereti sa-mi fac intr-o zi o casa a mea – cand? ca deja sunt expirata :))) – si nu ma pricep la nici unele.
Claudia says
Eu am casa mea dar e veche saraca si are nevoie de multe imbunatatiri asa ca m-am pus pe studiat :))
Mihaela says
Eu nu cred ca o sa-mi fac casa vreodata pentru ca stau la bloc de cand ma stiu si imi place.
Claudia says
Niciodata sa nu spui niciodata 😉
Povestim Impreuna says
Chiar aceste materiale sunt necesare, dar pe langa ele mult mai multe.
Antoaneta says
Pe masura ce trece timpul, apar mereu chestii noi, tehnici noi. Insa totul se bazeaza, asa cum ai spus si tu, pe aceleasi idei/principii de baza.
Lucruri privite de jos in sus says
Urmeaza sa construim si noi o casa anul viitor, mersi de informatii, chiar imi sunt utile.
Cristina Barbieru says
Inca nu ne-am apucat de casa, insa avem in plan. Sfaturi utile si lucruri noi am aflat.
Andraxela says
Au preturi foarte bune la Praktiker, din cate observ. Aceste materiale sunt folositoare in general, nu numai la o constructie de casa. 🙂
mihaelanistor says
Noi ne-am documentat cam 2 ani inainte sa incepem. Sotul s-a ocupat de toata partea tehnica, ascultand sfaturile expertilor in domeniu. Eu m-am ocupat de partea de design si amenajare 😀 mi-e dor de acea perioada.
Claudia says
Iti este dor? Mie imi e groaza ca trebuie sa ma apuc sa fac modificari prin casa. Sa o iau de la zero nu as avea curaj.
Diana Ion says
Cat as vrea sa ma apuc si eu de planurile pentru constructia unei case…insa momentan este imposibil 🙁
Lamiita Petre says
Fi-meu viseaza la o casuta a lui si mi-a promis ca imi va face si mie o anexa sa locuiesc cu el. I-am spus ca nu vreau sa ma lovesc de ei prin casa si vreau separat :)) Acum … daca se va si materializa dorinta, vom vedea, fiindca in prezent e ca ala care are o potcoava, ii mai trebuie 3 si calul.
Caietul Cristinei says
Din BCA ne-am construit si noi casuta si am inteles ca e un material destul de bun. Oricum nu ne permiteam mai mult. Sa nu mai aud o vreme de constructii ca abia am terminat cu totul in 2014.
Miss Bear says
M-am mutat de curand la casa si imi place foarte mult. Din fericire, sau nefericire, am achizitionat-o gata facuta, asa ca nu a trebuit sa imi fac griji de unde si ce materiale folosesc, desi uneori ce e facut cu mana ta, e un lucru mai bun.
Am ales parchet pentru toata casa, exceptie bai si bucatarie. Mie imi place, insa culoarea e cam greu de intretinut, am ales un alb spre gri.
Raluca Brezniceanu says
Nu stiam ca parchetul a fost folosit prima dată la Versailles, in Franta in 1684, nici ca BCA-ul s-a produs prima data in Suedia, in anii 1920, desi ma folosesc de bunele proprietati ale ambelor.
Rokolla says
Mateialele necesare le-am tot trecut in revista. Mai greu este sa ma apuc practic de construit. Am tot amanat acest aspect din motive financiare si apoi am tot amanat! Foarte util articolul
Claudia says
Multumesc! Ma bucur ca iti e de folos!