Ce este un gambit și cum se aplică în șah
Recent pe Netflix a fost difuzat un serial intitulat Gambitul damei. Filmul a avut un succes răsunător în multe țări ale lumii, inclusiv în țara noastră.
În film, care este o ficțiune, este vorba despre o jucătoare de șah americană care ajunge să aibă un uriaș succes în țara sa inițial, apoi în întreaga lume. Filmul este psihologic, dar captivant și emoționant totodată.
În ultima lui parte se poate vedea că șahul, deși pare un joc/sport/știință de tip individual, este de fapt și o extraordinară „afacere” de echipă, deoarece nici un jucător nu poate atinge performanțe de excepție fără să fie sprijinit de coechipierii săi.
Aceștia, împreună cu jucătorul „vedetă”, analizează foarte multe variante posibile, îl pregătesc pe protagonist din punct de vedere teoretic și practic, pentru înfruntările teribile cu alți jucători, ce urmează în fiecare concurs, turneu.
Dar ce înseamnă termenul „gambit”? Cuvântul este destul de vechi, fiind folosit de sute de ani în mai multe limbi, apoi a fost adoptat și în limba română, odată cu dezvoltarea șahului și este un tip de deschidere în jocul de șah. Mai precis, una dintre părți sacrifică în deschidere un pion pentru a câștiga altceva în loc: timp, spațiu, inițiativă, poziție de atac superioară. Mai apoi pionul sacrificat se poate recupera, sau nu mai este nevoie de el, dacă se ajunge la un atac devastator ce poate conduce la mat.
În gambitul damei, albul sacrifică un pion de pe flancul damei, după mutările 1.d2-d4, d7-d5; 2. c2-c4, d5:d4, adică negrul ia pionul alb ce i-a fost oferit cadou. Dar gambitul damei se joacă altfel în epoca modernă, foarte puțini fiind jucătorii care acceptă darul „otrăvit” și se ajunge la un joc pozițional, mai liniștit, cu manevre strategice ce conțin idei profunde. Se joacă mai mult în turnee varianta numită gambitul damei refuzat.
Mai există în teoria deschiderilor multe alte gambituri, cum ar fi gambitul regelui, gambitul Volga-Benko, gambitul sicilian, gambitul Budapesta sau gambitul Albin (după numele unui jucător român de șah din jurul anilor 1900). Am enumerat doar câteva, deoarece practic în orice deschidere din jocul de șah se poate ajunge și la ideea sacrificării (voluntare) a unui pion pentru a obține un alt tip avantaj.
În vorbirea curentă termenul gambit nu prea se folosește, deși a mai fost utilizat pe ici pe acolo de către jurnaliști ca metaforă mai mult, pentru a descrie ideea de sacrificiu material, de renunțare la ceva. Strict literar, termenul gambit aparține domeniului șahului.
Eu cred că ar fi benefic pentru toți copiii să învețe să joace șah, ca să-și dezvolte un anumit tip de gândire și să mai lase din mână telefoanele, ce ziceți?
Eva Anca says
Nici eu nu pot spune că știu juca șah, dar la nivel de începători jucam când eram mică. Am încercat să o învăț și pe Denisa, însă nu are răbdare, din păcate. Chiar nu știam ce înseamnă gambit, așa că articolul a venit la fix!
Claudia says
Mda, nu e pentru toata lumea sahul. Necesita multa rabdare… Nici eu nu o am :)))