Cum s-a născut poporul român – Neagu Djuvara (recenzie)

Cum s-a născut poporul român – autor Neagu Djuvara și Radu Oltean,
Editura Humanitas, București 2017

Am comandat de curând o carte despre care cred că ar fi bine să existe în biblioteca personală, mai ales dacă ești părinte. Este vorba despre cartea Cum s-a născut poporul român, în povestirea marelui istoric Neagu Djuvara, ilustrată cu măiestrie de Radu Oltean.

Cum s-a născut poporul român este o scurtă trecere prin istoria timpurie a poporului nostru, din vremuri preistorice și până la formarea Principatelor, povestită frumoasă, pe placul, cu siguranță atât al copiilor cât și al adulților.

Cum s-a născut poporul român este, așa cum aflăm chiar din primul capitol, „o poveste minunată” despre neamurile care au fost în vechime pe pământul nostru, despre ce fel de oameni erau pe vremuri și cu ce se îndeletniceau, despre cum au venit alte popoare peste noi, cum s-au amestecat ele cu poporul nostru și cum,

”după vreo mie de ani de mari mișcări și frământări, a ieșit un popor întreg de sute de mii, apoi de milioane de oameni vorbind aceeași limbă și având aceleași datini și obiceiuri”.

Chiar dacă am învățat la școală și apoi am mai citit multe alte lucruri, tot am învățat altele noi din cartea Cum s-a născut poporul român.

Hai să vedem împreună care ar fi o parte dintre aceste informații și poate o să vă convingă și pe voi s-o cumpărați.

1. Arheologii și paleontologii au descoperit pe teritoriul țării noastre urme ale existenței omenești vechi de… 600000! Da, ați citit bine, șase sute de mii de ani! Chiar dacă nu se poate spune nimic despre oamenii primitivi ai acelor vremuri, dovada este concludentă și vechimea absolut remarcabilă.

2. Am învățat la școală despre Dromihete (rege get) și Lisimah (grec, urmaș al lui Alexandru Macedon), care cu 300 de ani înainte de Hristos s-au înfruntat pe plan militar, învingător fiind primul dintre ei. Dar dincolo de lupta în sine notată în istoria acelor vremuri, mult mai importante sunt dovezile despre schimburile comerciale intense pe care geții le făceau cu popoarele din jur, ceea ce denotă și un nivel ridicat al societății lor.

3. Marele rege dac Burebista a fost la vremea lui egalul romanilor, pentru că îi hărțuia militar deseori în campanii la sud de Dunăre.

4. Înainte ca împăratul Traian să cucerească Dacia a mai fost încercarea lui Domițian, care a eșuat, dacii fiind foarte puternici la vremea respectivă. Ba mai mult, romanii plăteau dacilor o sumă de bani (subsidiu) pentru a avea pacea asigurată.

5. Traian a cucerit în cele din urmă Dacia ca urmare a unei campanii fără precedent, cu o armată de 200000 de soldați, ceea ce nu se mai întâlnise până atunci în istorie.

6. După ce Dacia a devenit colonie romană, ceea ce s-a construit prima dată au fost drumurile, romanii înțelegând importanța acestora. Provincia s-a dezvoltat atât de mult încât era numită Dacia Felix (adică Dacia Fericită)!

7. După ce Imperiul Roman a fost divizat în două, cel de Apus și cel de Răsărit, a urmat cu timpul și divizarea Bisericii Creștine în cea Catolică (de Apus) și cea Ortodoxă (de Răsărit), situație existentă până azi.

8. Năvălirile popoarelor barbare au condus la prăbușirea Imperiului Roman de Apus, asta știm. Am mai aflat însă că în ultimii ani ai imperiului, legiunile romane nu mai erau formate din soldați romani, căliți și devotați, ci din lefegii… barbari… care au slăbit armatele romane din interior.

9. Numele de valah este foarte întâlnit sub diverse forme în toată Europa, însemnând de fapt „vorbitor de limbă latină”, după cum îi numeau germanicii pe vecinii lor aflați sub stăpânire romană.

10. Cum slavii au „înconjurat” practic teritoriul actual al țării noastre, e de la sine înțeles că au locuit și la noi vreme îndelungată și s-au amestecat cu localnicii. Dar limba noastră a dăinuit și de aceea acum vorbim o limbă latină și nu una slavă.

11. Proto-bulgarii, adică strămoșii bulgarilor de azi erau de fapt un popor turanic (înrudit cu turcii și tătarii). După ce au stăpânit o vreme și o parte din teritoriul țării noastre, au dispărut din istorie pe la anii 800.

12. Doi călugări de la Salonic, Chiril și Metodiu (863), au inventat un alfabet numit chirilic, folosit și în ziua de azi și pe care l-am folosit și noi până la Alexandru Ioan Cuza, când s-a trecut la scrierea latină.

Multe altele informații ca cele de mai sus le veți putea învăța din cartea lui Neagu Djuvara, Cum s-a născut poporul român, o carte deosebit de plăcută la citit și plină de ilustrații sugestive, o carte pentru toată familia pe care ar trebui să o aibă fiecare în biblioteca sa!