Ucenicul asasinului (trilogia Farseer) – Robin Hobb (recenzie)

Ucenicul asasinului (trilogia Farseer) – Robin Hobb (recenzie)
prima parte din trilogia Farseer (editura Nemira) 

Acum câteva minute am dat ultima pagină din Ucenicul asasinului scrisă de Robin Hobb, primul volum al trilogiei Farseer și după cum vezi m-am și grăbit să scriu despre această carte pe blog.

Și cu toate astea, ca de obicei nu am nici cea mai vagă idee ce să scriu despre carte. Cred că ți-ai dat seama deja că dacă scriu asta înseamnă ca e pe lista cărților care mi-au plăcut, care m-au impresionat pozitiv. Ba chiar aș zice că sunt vrăjită. Că încă am rămas sub vraja cărții și îmi e cam greu să mă desprind de ea.

Ghinionul meu este ca îmi lipsește volumul 2 dar am volumul 3, Răzbunarea asasinului, într-o ediție mai veche. Însă norocul este de partea ta. Dacă ar fi fost să am toată trilogia la îndemână acum nu aș fi scris recenzia ci aș fi început deja să citesc continuarea, adică Asasinul regal.

Un lucru înțelept pe care îl poți face tu este să cumperi toate volumele când te apuci de citit seria. Le găsești AICI, la reducere, într-un singur pachet.

Acum probabil că te vei întreba, vei dori să știi și ce te-ar putea motiva să le citești? Doar pentru că ți-am spus eu să faci asta nu cred că e un motiv suficient de puternic. Așa că îți voi povesti pe scurt, ca de obicei, despre ce este vorba în carte și la final, părerea mea despre ea.

Despre ce este vorba în Ucenicul asasinului

Înainte de a scrie care sunt personajele principale din carte și mai ales despre ce este vorba în Ucenicul Asasinului aș vrea să zic că mă bucur că am făcut cunoștință cu un alt autor, sau mai bine zis autoare (pentru că este femeie) al cărui stil îmi place.

Cred că anul ăsta a început sub semnul descoperirii de autori noi (nu în sensul de debutanți) pentru mine și care merită trecuți pe lista de „must read”. Adică, mai pe românește îmi doresc să citesc altceva ce au mai scris.

George R.R.Martin spune despre cărțile lui Robin Hobb

”Pe piața romanelor fantasy, atât de aglomerată astăzi, cărțile lui Robin Hobb sunt ca niște diamante într-o mare de zircon.” 

Acest citat de pe ultima coperta a cărții mi-a atras atenția încă de când am primit volumul ca să-l citesc. M-am întrebat ce o fi așa de special la felul în care Robin Hobb scrie și la subiectele pe care le abordează. Și am început să citesc cartea puțin circumspectă. Prea multe laude nu le privesc cu ochi buni și mă fac să devin circumspectă.

Însă stilul lui Robin Hobb m-a cucerit de la primele pagini. Ciudat este că nu aș putea spune de ce. Mai ales că nu este un roman care să abunde în dialoguri sau acțiune. Cel puțin în prima parte. Are multe descrieri și este practic spusă povestea unui copil de 6 ani născut din flori.

Băiatul, spre ghinionul (sau poate norocul) lui era fiul nelegitim al unuia dintre moștenitorii tronului din regatul celor Șase Ducate. La vârsta de 6 ani acesta este  luat de la mama sa de către bunic și dat unui ostaș din armata regală, pentru a fi trimis „pachet” tatălui său la curte.

Fiu nelegitim al lui Chivalry, primul născut și moștenitor al Coroanei, acesta nu ajunge să-și vadă tatăl, ci este crescut de către Burrich, servitorul credincios al prințului, în grajdurile regale, unde este botezat Fitz (în traducere ”bastard”).

sursa foto aici

Mai târziu este luat sub protecția regelui și educat de Chade, asasinul regal (cel care ucide în secret în numele și la comanda regelui), devenind el însuși asasin al regelui. De aici și denumirea cărții, Ucenicul asasinului.

În roman este descrisă cu lux de amănunte copilăria lui. Este atât de intens și frumos descrisă că te face parcă să trăiești și tu alături de Fitz drama lui, drama unui copil abandonat, fără mamă și fără tată, aflat singur în mijlocul unei lumi ostile pentru el.

Deși clasificat ca și fantasy, povestea pe care ne-o spune Robin Hobb pare a fi mai degrabă genul de ficțiune istorică, doar că într-un regat și într-o lume care nu a existat niciodată. Trăim alături de Fitz într-un timp și spațiu medieval inventat și descris cu măiestrie atât de bine de Robin Hobb, încât nu are cum să nu te fascineze.

Și atunci de ce este considerat fantasy? Pentru că avem și elemente de acest gen. Fitz nu este un copil obișnuit ci are un har, acela de a comunica la nivel mental/spiritual cu animalele.

El se putea face una cu animalul cu care crea legătura, îi înțelegea stările, înțelegea ce gândește și putea „vorbi” cu el în gând. Îi putea influența comportamentul și sentimentele. Acest lucru nu era privit cu ochi buni de Burrich, cel care îl creștea și la un moment dat, după a fost descoperit a fost nevoit să trăiască ascunzându-l de el.

Burrich îi spunea că folosirea harului păta renumele familiei al cărui sânge îl purta în vene și că nu era bine să se „coboare” la nivelul unui animal, să devină și el ca unul.

Fitz însă nu va putea renunța la a se folosi de harul lui chiar dacă a fost dureros despărțit de Curiosul, cățelul cu care a creat o primă legătura de acest fel și alături de care practic a crescut.

Nici chiar atunci când este pus să învețe Meșteșugul, știind cât de mult însemna pentru el să facă acest lucru, cât de mult îl putea ajuta în viață sa, el nu va putea renunța la Harul lui. Ba din contra, chiar acest har, legătura tainică la nivel energetic pe care o avea atunci cu un alt cățel pe nume Faur, îl va salva de la moarte.

Harul neobișnuit al lui Fitz și Meșteșugul, harul câtorva inițiați din regat, sunt acele elementele care fac din Ucenicul asasinului un roman fantasy.

Asta pentru că Meșteșugul nu era altceva decât puterea de a citi gândurile, de a influența pe alții cu puterea gândului și asta chiar de la distanță.

Fitz are norocul, să fie printre cei aleși să învețe Meșteșugul într-o vreme în care situația din regat era instabilă. Urât de Galen, profesorul lui și supus la multe chinuri din partea acestuia în numele învățării Meșteșugului, Fitz nu poate să-l deprindă, cel puțin în situația dată.

Ca și fiu nelegitim acesta este urât de multe personaje de la curtea regală, viața lui este de multe ori pusă în pericol dar reușește și să se salveze de de fiecare dată.

Ucenicul Asasinului este o poveste fascinantă despre transformarea unui băiețel, nevinovat pentru că s-a născut dintr-un tată de viță regală și o mamă de rând, într-un bărbat puternic și curajos care știe cu înțelepciune dar și ajutat de harul lui să treacă peste multele și durele obstacole ale vieții de la curte.

sursa foto aici

Cum va fi reacționa Fitz atunci când va fi însărcinat de rege să-și ducă la capăt prima lui misiune adevărată de asasin regal, sau cum va reuși acesta să evită asasinarea unui nobil doar folosind diplomația, vei afla citind cartea. Și tot atunci o să afli și dacă va reuși până la urmă Fitz să deprindă tainele Meșteșugului.

Povestea lui continuă și în celelalte volume și abia aștept să le citesc și să îți povestesc despre ele.

Părerea mea despre Ucenicul Asasinului

Seria Farseer, al cărui prin volum este Ucenicul Asasinului (Assasin’s Apprentice), nu este publicată recent ci tocmai din 1995. Cred că și dacă ar fi fost publicată din 1225 (am luat o cifră la întâmplare), trecerea timpului nu ar fi făcut din ea doar o carte a momentului. Eu aș îndrăzni să zic ca este un „evergreen”, că rămâne la fel de „actuală” și peste 10 ani de acum încolo.

Mie una mi-a plăcut mai mult decât mă așteptam și deși la început a mers mai greu cu cititul ei (așa se întâmplă cu toate seriile), spre final am lăsat orice treburi deoparte și am terminat de citit cartea, curioasă fiind dacă Fitz va reuși să-și protejeze unchiul și să-și salveze propria viață supraviețuind uneltirilor regale.

Mi-a plăcut evoluția lui în timp, puterea lui de a îndura umilințe și de a rămâne totuși o persoană bună la suflet, de a lupta împotriva sorții și de a se ridica la nivelul obârșiei sale. Și m-a mai impresionat și relația pe care o avea cu animalele.

Ucenicul asasinului este după părerea mea un roman fantasy de excepție căruia i-am dat 5 steluțe din 5 pe Goodreads și pe care vi-l recomand cu drag. Fă abstracție de cuvântul „fantasy” dacă nu ești fan al genului și îndrăznește să-l citești și tu. Te va surprinde plăcut. Sunt sigură!

Tu ai citit romanul sau poate toată seria? Cum ți s-a părut?

Romanului Ucenicul asasinului i-am dat 5 steluțe pe Goodreads așa că în pușculiță pun deoparte 10 lei – vezi provocarea #citestesieconomiseste.