Martisorul – origini, datini si semnificatii

Martisorul – origini, datini si semnificatii

Cu toții așteptăm venirea primăverii, pentru că după fiecare iarnă, că a fost mai grea sau mai blândă, mai scurtă sau mai lungă, zilele calde cu soare pot fi o mare binecuvântare. Un simbol al acestei primăveri este și mărțișorul, care vine să vestească faptul că iarna (aproape) s-a sfârșit.

Mărțișorul nu este un obicei doar al românilor. Poate fi întâlnit și în unele dintre țările vecine: Republica Moldova (e firesc, tot români sunt și ei), Ucraina, Polonia, Bulgaria, precum și în țările din fosta Iugoslavie.

Cercetătorii în domeniu au găsit că până și romanii sărbătoreau data de 1 Martie cu un fel de mărțișor specific, făcut dintr-un șirag de pietricele colorate în roșu și alb. În cazul romanilor însă situația era mai specială, pentru că la ei anul nou începea cu data de 1 martie.

Dar dovezi arheologice susțin că obiceiul era cu mult mai vechi și că a fost „împrumutat” de romani. Dacă stăm să gândim logic și obiectiv, era de la sine înțeles că popoarele străvechi au avut motive serioase să sărbătorească trecerea iernii, mai ales în zona Europei, unde există cele patru anotimpuri.

Culorile roșu și alb, întâlnite pretutindeni, se pare ca simbolizează zăpada iernii tocmai trecute (desigur albul) îngemănată cu dogoarea soarelui ce va să vie (roșul cu certitudine). Figurinele ce se atașează șnurului bicolor au existat și ele de multă vreme, deși în fond șnurul este cel care este de fapt „vechiul” mărțișor. În trecut era de multe ori singurul care oferit, dar împletit cu măiestrie și cu capetele făcute ca niște „motocei”.

Cum se întâmplă de multe ori cu o sărbătoare, și Mărțișorul a devenit un eveniment de exploatat de către comercianți. Reclama agresivă, promovarea în mass media și influențarea mentalului colectiv au făcut ca 1 Martie să fie de multe ori o goană după cumpărături, un prilej de a oferi orice în dar, după dorința fiecăruia de a șoca sau de a „cumpăra” inima unei femei (deși se insistă pe „cucerire”). S-a ajuns să se ofere ca mărțișor de la bijuterii scumpe până la automobile, după „disponibilitatea” ofertantului și după „prețul” amantei…

Deși mass media insistă că femeile sunt cele care primesc mărțișoare, în unele regiuni ale țării (Banat, Bucovina, Moldova) bărbații sunt cele care le primesc, oferite fiind de femei. Într-un articol citeam că în aceste regiuni obiceiul este „inversat”. Fals, pentru că acesta a fost de fapt obiceiul din vechime și de fapt „inversat” este ca femeile să primească mărțișoare.

Păi să ne gândim puțin cum erau făcute mărțișoarele acum o sută de ani, sau chiar acum cincizeci de ani. Firele de mătase colorate erau împletite frumos de fete, mame, bunice. Nu se cumpărau din comerț. În nici un caz nu cred că flăcăii se apucau să facă o astfel de treabă care ținea, după „diviziunea socială a muncii” de competențele sexului frumos. Și apoi, oferirea de către fată a unui mărțișor, era o modalitate de apropiere, într-o epocă în care mentalitatea era (și mai este încă) aceea că bărbatul trebuie să facă primul pas. Cu un mărțișor, fata îl putea astfel încuraja pe băiat să-l facă!

Eu personal am crescut cu ideea moștenită din bătrâni că femeile oferă mărțișoare bărbaților. Asta în cazul relațiilor obișnuite dintre sexe, pentru că nu este deloc deplasat să se ofere mărțișoare și persoanelor mai în vârstă (mama, bunica, bunicul) sau celor cărora dorim să le arătăm respectul (profesori, medici, colegi și colege de muncă etc.).

În zona ta cum sunt obiceiurile? Cine oferă mărțisor? A fost sau nu înlocuit mărțișorul cu mai costisitorul și netradiționalul cadou?

Traian