Daca vrei sa ai succes invata sa accepti esecul
Sunt ceva ani de cand se vorbeste foarte mult despre dezvoltarea personala. Pe internet exista o multime de informatii si foarte multe site-uri. In librarii cartile de acest gen au dedicat cate un raft special, pentru ca editurile se grabesc sa editeze cartile de succes aparute peste tot in lume.
Acum exista chiar si autori romani de succes, unii in mediul online, altii cu carti deja publicate. Insa te-ai intrebat vreodata ce sta in spatele acestui succes? Cati ani de munca si/sau cate esecuri pana a ajunge aici? Cum au reusit in viata?
Chiar sunt eficiente metodele de autocontrol, de autodisciplinare si de crestere a stimei de sine pe care dezvoltarea personala le promoveaza? Oare antreprenorii care urmeaza sfaturile legate de eficientizarea si cresterea afacerilor chiar au mai mult succes?
Cu siguranta ca dezvoltarea personala nu este un panaceu universal si nu rezolva toate problemele doar pentru ca exista. Fiind un domeniu care cere foarte multa participare (ca oricare alt domeniu la urma urmei) si rezultatele vor fi in concordanta cu eforturile pe care le depune cel care doreste sa progreseze.
In lumea afacerilor nu as putea sa dau exemple concrete in care stiu ca au functionat fara probleme sfaturile trainer-ilor din domeniu, dar stiu ca marile companii ii angajeaza mereu, sa tina conferinte, considerand ca fiind foarte utile pentru proprii angajati lectiile pe care acestia le sustin.
Daca vrei sa ai succes invata sa accepti esecul
Dintre cele mai importante castiguri pe care dezvoltarea personala le poate aduce, eu cred ca infruntarea esecului despre care am citit zilele trecute pe blog.andreiursachi.eu este de mare, maxim, urias impact, indiferent daca esti antreprenor, angajat, sportiv, artist, elev sau student. Spun asta pentru ca noi romanii, noi ca popor in general am fost crescuti intr-o credinta total gresita despre esec.
Poate ca abia acum, dupa mii de ani de istorie, dupa zeci de ani de comunism si alte decenii de capitalism, lucrurile incep foare greu sa se miste cumva si in acest sens. Abia am participat la niste lectii cu parintii in care timid de tot se spunea ca trebuie sa acceptam ca greselile copiilor nostri sunt normale si firesti. Dar cum sa accepti asa ceva cand tu ca parinte inca nu stii sa accepti esecul?
Si de ce ar trebui sa acceptam esecul? In mintea noastra, in firea noastra profunda, trebuie sa ne schimbam si sa acceptam esecul (momentan si punctual) ca pe o lectie care odata invatata bine, ne va conduce la succes. De fapt viata oricui se compune dintr-un interminabil sir de esecuri, care depasite aduc la sfarsit abia si satisfactia reusitei.
Sportivul care se antreneaza zilnic, strange din dinti la durere si nu renunta, abia dupa ani de zile va cunoaste si victoria. Inginerul care sta si tot calculeaza si proiecteaza, apoi incearca si imbunatateste, apoi iar calculeaza si isi bate capul ani de zile, la sfarsit isi va vedea roadele muncii.
Actorul care tot repeta si repeta si nu se multumeste cu cea a facut si mai repeta inca o data scena, cand toti ar vrea sa renunte, acela va cunoaste triumful. Antreprenorul care se zbate pentru o idee si se ridica mereu, indiferent de cate cazaturi va (sau nu va mai) contabiliza, va ajunge bogat si mai ales celebru.
La romani orice esec este vazut ca un dezastru ireversibil, pe cand esecul reprezinta o parte din viata. Viata este formata dintr-o succesiune de esecuri. Important este sa inveti lectia si sa treci mai departe.
Elon Reeve Musk, mare om de afaceri, inventator si miliardar american (sud-african, canadian si american de fapt) (SpaceX, Tesla Motors, PayPal) era odata admirat de niste ziaristi, cu cuvinte de genul in doar sase luni ati reusit sa puneti in practica aceasta idee… Elon Musk a replicat modest ca de fapt au fost saisprezece ani.. de cand se lucra la acea idee… Sase luni era doar ceea ce s-a vazut dinafara, de cand aflase si presa despre inginerii companiei ca lucreaza la o noua inventie… Cele sase luni fusesera de fapt momentele de succes, cand ceea ce lucrasera ani de zile s-a materializat, dupa multe esecuri si eforturi deosebite.
Tu cum gestionezi esecul? Cum il privesti? Doar ca pe o etapa din calea spre succes si din dezvoltarea ta personala?
corect. E important sa ti-l asumi si sa inveti din el, sa nu-l negi, sa te bati cu pumnul in piept ca tu nu ai gresit si oamenii sunt nebuni ca nu inteleg ce-ai vrut tu sa faci sau sa zici.