Trădarea câștigătorului (#2)- Marie Rutkoski (recenzie)
Trădarea câștigătorului este volumul 2 din trilogia Blestemul câștigătorului despre care am povestit deja aici și știi cât de mult mi-a plăcut. Abia așteptam să se publice și continuarea, tot la editura Leda (Corint). Știam că se va întâmpla asta în toamnă dar nu știam și când.
Așa că, atunci când am primit un colet surpriză de la editura și l-am desfăcut, cred că îți poți imagina cât de bucuroasă am fost să constat că din cele 3 cărți primite una era aceasta. Aș fi lăsat deoparte ce citeam atunci pentru a ma apuca de ea dar m-am abținut pentru că nu îmi place să trec la altă carte până nu termin pe cea începută.
Însă, îți dai seama că după ce am citit ce începusem atunci, imediat m-am și apucat de Trădarea câștigătorului ca să văd ce fac mai departe Arin și Krestel, cum rămâne cu povestea lor de iubire. Reușesc aceștia să rămână împreună sau nu?
Despre ce este vorba în Trădarea câștigătorului
Dacă ai ajuns să citești recenzia la Trădarea câștigătorului înseamnă că deja știi despre ce este vorba în această serie, care sunt personajele principale și care e povestea lor. Nu mai reiau acum firul poveștii din primul volum.
Știi că în finalul primei părți, Blestemul câștigătorului, Krestel își sacrifică libertatea (cred că pot spune și așa) pentru a-l salva pe Arin și poporul lui. Cum? Acceptă, în schimbul libertății poporului herrani să se căsătorească cu prințul moștenitor al Valoriei.
O căsătorie de conveniență, practic o închisoare pentru Kestrel. Pe de o parte pentru ca ea, deși valoriană, are concepte diferite față de cele ale propriului popor. Poate și pentru că a fost crescută pe tărâm herran și de o doică herrani.
Pe de altă parte pentru că viața la curte este una greu de îndurat pentru firea liberă a lui Kestrel. Însă Krestel încearcă să se acomodeze și să se obișnuiască cu ideea că se va căsători de conveniență.
Nu poate însă să-l uite pe Arin. Cei doi se întâlnesc în secret chiar la curtea regelui dar Arin nu reușește să afle nimic de la Krestel în legătură cu motivele pentru care ea a acceptat să facă acest pas.
Arin o cunoaște foarte bine și de aceea insistă să afle adevărul. Dar și Krestel, la rândul ei știe cum e făcut Arin și cum ar reacționa dacă ar afla adevăratul motiv al alegerii făcute de ea. Așa că trece totul sub tăcere deși în adâncul inimii și-ar dori să îi poată spune cât de mult îl iubește și ce sacrificiu a făcut pentru el și poporul lui.
Krestel continuă să riște pentru a salva poporul valorian și decide să devină spion la curtea regelui. Ea oferă informații prețioase omului de legătură herrani aflat la curtea regelui în timp ce Arin pleacă în est pentru a căuta aliați pentru poporul său.
Arin este conștient că pacea nu va dura, mai ales că este una de formă. Aparent sunt un popor liber dar dările pe care le plătesc împăratului sunt prea mari pentru aceștia și le amenință însăși existeța ca indivizi, nu doar ca popor. O viclenie a regelui. Supunere prin distrugere aparent pașnică.
Va reuși Arin să încheie o alianță cu poporul dracan? Va reuși Krestel să nu fie descoperită că furnizează informații și coalizeaza cu dușmanul, trădând astfel propriul popor? Vor rămâne Arin și Krestel împreună sau aceasta se va căsătorii cu prințul moștenitor valorian? Pentru a afla răspuns la aceste întrebări va trebui să citești romanul 🙂
Părerea mea despre Trădarea căștigătorului
Of… tare aș fi vrut să am și ultimul volum în bibliotecă! Tare mi-ar fi plăcut să citesc și finalul poveștii dintre cei doi. Așa voi rămâne cu dorința asta neîmplinită până cine știe când. Sper ca măcar în primăvara viitoare să se traducă și ”Sărutul câștigătorului”.
Finalul din Trădarea căștigătorului este unul mai dureros decât cel din primul volum. Multe nu pot spune despre asta pentru că nu ar mai avea apoi farmec să citești cartea.
Și acest volum mi-a plăcut la fel de mult ca și primul deși pe tot parcursul lecturii am fost puțin frustată pentru că cei doi au fost împreună în prea puține momente. Cumva, și e și normal să fie așa, viețile lor se separă în acest al doilea volum și ei se întâlnesc față în față de prea puține ori pentru dorința mea.
Mi-a plăcut mult faptul că Arin, în ciuda informațiilor eronate pe care i le tot dădea Krestel a reușit să creadă în ea chiar și atunci când a fost dezamăgit de unele decizii luate de aceasta.
Mi-a fost drag de Krestel pentru inteligența cu care a știut să ia anumite decizii salvând astfel vieți chiar dacă aparent ea ar fi părut o persoană crudă și nemiloasă. M-a durut durerea ei venită din neputința de a spune adevărul. Îmi venea să strig la Arin să plece sau să tacă sau să îi citească în priviri și să nu îi creadă vorbele ci să-și asculte instinctul.
Și chiar nu știu cum să-ți spun mai multe despre ce am simțit în final fără să divulg ceva despre cum se termină cartea. Așa că mai bine tac și eu și te rog să ma crezi pe cuvânt că seria Trădarea câștigătorului este una care neîndoielnic merită citită pentru că este unică, deosebită.
Este o serie Young Adult pe care o recomand chiar și celor de vârstă mai mică pentru că nu are scene violente sau de sex. Un fantasy, istorical romance chiar, care va încânta pe amatorii genului și nu numai.
Mulțumesc editurii Leda (grupul editorial Corint) pentru exemplarul oferit pentru recenzie.
Romanul îl poți comanda de pe site-ul editurii sau de la marile librării online – vezi aici.
Cu prima ocazie, vor fi urmatoarele carti pe care le voi comanda. Am inteles ca trebuie sa incep cu Blestemul câştigătorului. Mizez pe recomandarile tale fiindca nu am fost dezamagita pana acum .
Da, prima e Blestemul castigatorului si nu cred ca vei regreta. Am mai recomandat si altora cartea si le-a placut. Chiar sunt curioasa ce parere o sa ai tu despre ea.
Am cele doua volume, din păcate, încă nu am reușit sa le citesc…
Suna foarte bine recenzia si chiar m-ai făcut curioasa. Mersi!
Oh, daca le ai deja neaparat sa le citesti! O sa iti placa sigur! 🙂
Inca o serie de luat in considerare. Multumesc, Claudia! 🙂
Cu placere! Da, neaparat s-o citesti! 🙂
Daca zici ca e fara violenta si fara sex, poate am si eu voia sa citesc cartile astea, dar mai astept sa apara si volumul 3 ca nu imi place deloc sa raman asa in coada de peste asteptand.
Mai, ceva violenta ar fi ca deh e cu razboiaie dar e ceva normal, sa zic asa. Mie mi-a placut mult 🙂
Zici ca merge si la varste mai mici? Daca Daria va dori sa incerce romane de acest gen, as lasa-o. Momentan refuza carti sf, fantasy etc. Mai creste ea un pic si va prinde gustul lor.
Da, zic ca merge! cel putin primul volum … intre ei e doar o dragoste la inceput, interzisa 🙂 Poate in volumul trei sa ajunga si ei sa fie impreuna :)))) Dar ma indoiesc ca si-ar schimba stilul autoarea.