Tu știi în cât suntem astăzi cu adevărat?
Este 9 martie 2018 acum când scriu acest articol. Este zi de sărbătoare pentru creștinii ortodocși, ziua celor 40 de mucenici din Sevastia, ziua când se mănâncă sfinți, sfințișori sau mucenici copți în Moldova și mucenici din aluat fiert în Muntenia.
Prin unele zone se mai zice că ar trebui să bei și 40 de pahare. Din oarecare băuturi alcoolice desigur. Eu încă nu am băut niciunul și m-am apucat să scriu acest articol, după o idee care mi-a venit auzind niște discuții aprinse în timpul zilelor geroase care tocmai au trecut cu bine.
A fost desigur o anomalie faptul că sfârșitul lui februarie și începutul lui martie au fost deosebit de geroase în mare parte din Europa, inclusiv la noi. Vremea anormală a fost însă și un prilej pentru nostalgicii tradiționaliști și habotnicii religioși de a relua tema calendarului vechi, care, susțin ei, ar fi de fapt cel „adevărat”.
Am căutat să mă documentez pentru voi ca să lămurim de ce calendarul pe care îl utilizăm acum este totuși cel mai corect posibil.
Din capul locului trebuie spus că în nici un caz pentru a stabili un calendar nu pot fi luate în considerare fenomenele meteorologice, pentru ca atunci când ninge să fixăm Crăciunul iar atunci când gerul este mai mare să punem Boboteaza. Atunci am schimba calendarul în fiecare an!
În cât suntem astăzi cu adevărat?
Pentru a stabili un calendar trebuie luate în considerare evenimente astronomice certe, ciclice, repetabile, pentru că așa este și mersul planetei noastre prin spațiu.
Calendarul Iulian (așa zis „pe vechi”) a fost stabilit la propunerea lui Iulius Cezar în anul 46 î.Hr. și a fost la rândul lui o reformă a unui calendar roman mai vechi, care nu mai corespundea realității. Ca și eveniment astronomic, calendarul iulian se baza pe ciclicitatea mișcării lunii, fiind deci un calendar lunar.
Cum mișcarea lunii nu este perfect corelată cu mișcarea Pământului în jurul Soarelui, fapt astronomic cert care determină perioada unui an, au rezultat în timp erori date de diferența de o zi la 128 de ani. Vreme de secole s-au adunat zece zile diferență până în anul 1582, când Papa Gregorio al XIII-lea a impus o nouă reformă a calendarului.
Noul calendar a fost numit calendarul gregorian și este un calendar solar, pentru că are ca reper mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Vaticanul a avut mereu și mai are și acum unele dintre cele mai bune observatoare astronomice din lume, așa că ne putem explica de ce tocmai biserica catolică a observat neconcordanțele, a propus și a adoptat noul calendar.
România a adoptat noul calendar gregorian în anul 1919, când se acumulase o diferență de 13 zile între poziția Pământului în mișcarea lui pe orbită în jurul Soarelui și data din calendar. A fost destul de târziu în istorie, ca de altfel în alte țări ortodoxe (U.R.S.S. – 1922, Grecia – 1923, ultima). Multe biserici răsăritene însă mai folosesc încă și acum vechiul calendar iulian.
Dar să nu credeți cumva că acest calendar gregorian este perfect. Încă necesită corecții, pentru că Pământul se mișcă după legile naturii, nu după cum vrem noi. Toată lumea știe că o dată la 4 ani există un an bisect (și calendarul iulian avea această corecție), dar mai puțină lume știe că anii seculari nu sunt toți bisecți.
Astfel anii 1700, 1800 și 1900 nu au fost ani bisecți, pe când anul 2000 da. În mod logic, 2100, 2200 și 2300 nu vor fi ani bisecți, pe când 2400 da. Mai există însă și alte corecții care se fac pentru a menține o corelație între timpul pe care-l folosim zilnic în această societate modernă globalizată și mișcarea Pământului în jurul Soarelui.
Oricum între durata unui an din vechiul calendar iulian și din cel nou gregorian, pe care-l folosim acum, există o diferență de doar 0,002% (două miimi dintr-un procent), diferență care însă a condus la o diferență de o singură zi la 128 de ani! Dar în timpurile moderne aceste erori nu sunt acceptabile!
Ca o concluzie, puteți fără ezitare să folosiți calendarul oficial, ca toți oamenii din lume, pentru că este cel mai corect posibil și este corectat continuu, atunci când este nevoie, pentru a corespunde adevărurilor științifice incontestabile. Iar vremea are și ea „toanele” ei, date de dinamica atmosferei.
Și dacă tot am terminat articolul, mă pot duce să mănânc un mucenic moldovenesc și beau, dacă nu 40, macar un singur pahar de vin.

Leave a Reply