Invenții care au schimbat lumea (#3) – mașina de treierat (batoza)

Invenții care au schimbat lumea (#3) – mașina de treierat (batoza)

În serialul nostru despre invenții care au schimbat lumea am ajuns și la un articol care se referă la mașina de treierat (sau batoza, cum in se mai spune pe la noi). În acest serial am ales să nu prezentăm obiecte și/sau mașinării complicate, ci unele simple, dar care au avut un impact uriaș asupra progresului societății omenești.

Când am spus complicate, m-am referit la invențiile de ultimă generație, folosite în tehnologia aero-spațială, deoarece și mașina de cusut despre care am scris, și batoza, sunt totuși niște mașinării destul de complicate, deși par simple în aparență, comparativ cu alte invenții.

Din cele mai vechi timpuri oamenii au cultivat cereale iar operațiunea de separare a bobului de restul plantei a fost mai mereu una dificilă, extrem de migăloasă, dacă ar fi fost făcută strict manual, fără ajutorul vreunei unelte, cât de primitivă. Din vechime oamenii au separat bobul de grâul sau de altă cereală prin batere. Pliniu cel Bătrân, mare savant din vremea Imperiului Roman, a descris într-o lucrare a sa îmblăciul, banalul instrument făcut din două bețe, unul mai scurt și unul mai lung, folosit și azi în satele noastre pentru separarea boabelor de fasole din păstăile uscate.

Mii de ani s-a folosit această tehnică care încă se folosește și acum, dar care cu siguranță este utilizabilă doar pe scară mică, în gospodării individuale și în nici un caz în sistemul agriculturii industriale din prezent. Și totuși, în Asia și în Europa Medievală au apărut din Evul Mediu primele mașini de treierat făcute cel mai adesea din lemn și care nu mai foloseau baterea pentru a scoate bobul de grâu/orez ci trecerea acestuia prin niște valțuri care să rupă și să îndepărteze coaja.

În Europa, mai întâi în Grecia și Italia, care preluaseră o variantă romană, dar mai apoi și în vestul continentului, se foloseau mașini cu valțuri acționate manual sau de animalele de povară.  În China și Japonia existau multe variante de astfel de mașini acționate manual sau chiar cu pedale.

În situații punctuale, cum ar fi una din Scoția (în 1732), se mai utilizau și mașini  de treierat acționate de apă, ca morile care erau deja cunoscute de multă vreme. Dar e clar că astfel de mecanisme nu puteau fi construite oriunde, ci doar acolo unde era posibil.

Adevărata revoluție în domeniu s-a petrecut însă odată cu apariția motorului termic cu aburi și începutul erei industriale. De pe la 1830, deci imediat ce acest tip de motor a început să fie utilizat pe scară largă, datează și primele batoze mecanice acționate de un motor. Acestea aveau și marele avantaj că puteau fi transportate chiar în câmp pentru ca treieratul să se facă imediat la locul recoltării.

Un alt mare pas înainte  a fost posibil după invenția motoarelor cu ardere internă (Otto – pe benzină și Diesel – pe motorină) care au condus la apariția combinelor pentru recoltat cereale. Combinele au marele avantaj că realizează simultan două operațiuni, recoltarea și treieratul, fapt care a condus la creșterea productivității muncii în agricultură și la obținerea de prețuri competitive pentru cereale, întărind pe plan social securitatea alimentară pentru miliarde de locuitori ai planetei.