Ce sunt sistemele mixte de pensii?
În acest articol, care este și ultimul din mini-seria despre pensii, vom discuta despre sistemele mixte de pensii. În primul articol am făcut o scurtă istorie a sistemelor de pensii și am prezentat sistemul cel mai vechi, existent și la noi, în care cei ce muncesc plătesc pentru cei care s-au pensionat.
În cel de-al doilea articol din mini-serie am discutat despre sistemul de auto-finanțare al propriei pensii din proprii bani strânși într-un fond (sistemul american, prezent acum în foarte multe țări) și am arătat justețea acestuia, dar și riscurile enorme care există când unii oameni ajung să administreze sume uriașe de bani care nu le aparțin.
În acest articol vom prezenta sistemele mixte, numite și sisteme cu „piloane” de pensii, sisteme care au ajuns acum și la noi să fie implementate. Termenul de pilon nu este o invenție românească, ci s-a folosit de multă vreme în țările (majoritatea) care au decis să utilizeze sisteme de pensii mixte.
În cadrul acestor sisteme, există un pilon în care toți banii contribuabililor se adună într-un uriaș fond și de unde sunt plătiți fie pensionarii de acum, fie cei viitori. Acest fond este garantat de stat prin diverse legi și posibilitatea fraudelor, deși există, este mult diminuată.
Pilonul al doilea este unul e tip „american”, în care fiecare depune bani pe timpul perioadei active și va beneficia de ei la atingerea vârstei de pensionare. Acești bani sunt administrați privat, complet separat de cei din pilonul unu și pot fi înmulțiți prin investiții profitabile de către cei care administrează fondul.
A mai apărut și pilonul trei de pensii, care este cam la fel ca pilonul al doilea, fără însă a fi obligatorie contribuția la el. Fiecare salariat poate alege dacă să contribuie sau nu cu bani la pilonul al treilea.
În unele țări a părut și pilonul zero, un fond special destinat persoanelor defavorizate, un fel de fond de ajutoare sociale, din care să fie plătite pensii minime celor care au contribuit foarte puțin sau deloc la fondurile de pensii, pentru ajutorarea văduvelor casnice sau a copiilor orfani de exemplu, în cazul în care aceștia nu primesc pensia de urmaș.
Așa cum am mai spus la începutul mini-seriei de articole, sistemele de pensii la ora actuală nu sunt perfecte, dar sunt perfectibile și totuși au mari probleme în mai toate țările lumii. Încă nu s-a ajuns nicăieri în lume la formule de calcul ale pensiilor foarte corecte, echitabile și acceptabile de majoritatea contribuabililor, la metode infailibile de garantare a banilor depuși în fonduri și la valori bănești ale pensiilor care să asigure celor retrași din activitate un trai decent pentru tot restul vieții.
Probabil că economistul sau economiștii care vor face asta vor primi cu siguranță Premiul Nobel, pentru că acest prestigios premiu se acordă și pentru economie din 1969. Dar mai cu seamă miliarde de oameni din întreaga lume vor fi de fapt marii câștigători, având o pensie corectă după anii de muncă.
Nu am reușit niciodată să înțeleg sistemele de pensii, pentru mine este un fel de SF.
Drept e ca nu sunt chiar usor de inteles…