Cum se păstrau alimentele în trecut fără frigider

Cum se păstrau alimentele în trecut fără frigider?

Mii de ani oamenii au trăit și fără frigidere. Acum dacă ți se strică aparatul frigorific în vremea sărbătorilor, când există foarte multă mâncare gătită, este tragedie în familie. Așa că ne putem gândi, cum au trăit strămoșii noștri fără frigidere?

Dacă vrei să-ți păstrezi mâncarea, fie ea gătită sau nu, o vreme mai îndelungată, ai nevoie fie de temperaturi scăzute fie de alte metode de păstrare. Metodele de conservare ale alimentelor se cunosc din vremuri imemoriale și toate au la bază principiul încetinirii până la oprire a activității bacteriilor.

Desigur că oamenii din trecut nu știau despre bacterii, dar ei au observat și au „împrumutat” de la alții metodele testate pentru păstrarea alimentelor. O să amintesc câteva dintre ele, ca să ne putem descurca la nevoie, deși acum este foarte simplu să cauți o combină frigorifică pentru a o înlocui imediat pe cea defectă și care nu se mai poate repara.

Cum se păstrau alimentele în trecut fără frigider

• Uscarea alimentelor este o metodă excelentă pentru păstrarea lor vreme îndelungată. Și acum se folosește pe scară mare în toate regiunile globului. Peștele se usucă la vânt, jambonul de porc se usucă și rezultă produsele din Italia și Spania atât de apreciate (cele de tip prosciutto crudo), tăițeii se usucă natural în aer, legumele și fructele de asemenea, încât ne-ar trebui o carte ca să le trecem pe toate în revistă.
• Conservarea cu sare este de asemenea cunoscută din timpuri străvechi. Cu sare se conservă atât carnea (de orice tip, inclusiv cea de pește plus fructele de mare) cât și legumele (fructele desigur nu), ciupercile etc. Sarea se poate folosi ca atare sau foarte adesea sub formă de soluție super-concentrată (saramură). Metodele enunțate până acum se pot folosi și în combinație, adică alimentele sărate și uscate au fost păstrate în acest mod de mii de ani.
• Din fructe se prepară dulcețuri și gemuri, deoarece zahărul inhibă și el dezvoltarea bacteriilor, dacă totul este bine închis și procentul de apă este scăzut. Dacă însă avem zahăr și apă suficientă, mediul este foarte propice pentru dezvoltarea bacteriilor.
• Ei bine, dar cum păstrau străbunicii noștri mâncarea gătită vreme de câteva zile? Că ceea ce aveau de conservat, conservaseră deja. Trebuie să știm că oamenii gospodari, odată cu casa își făceau și un beci potrivit nevoilor lor. Sub pământ este răcoare tot timpul anului și dacă beciul este adânc, acolo pot fi temperaturi între 4 și 6 grade, la fel ca într-un frigider normal. Pe niște rafturi curate în beci, bunicii mei țineau câteva zile mâncare gătită exact ca într-un frigider.
• Păstrarea unor alimente în fântână am întâlnit-o în copilăria mea. Pentru asta aveai nevoie de o fântână doar pentru familie, nu una făcută la stradă, de unde să ia apă toată lumea. O mătușă a mea avea o astfel de fântână și punea în găleata goală câteva alimente care trebuiau ținute la rece. Cobora găleata până la nivelul apei și o bloca acolo cu un mecanism de blocare a roții și lanțului. Când avea nevoie de apă, ridica găleata, scotea alimentele, lua apă apoi așeza alimentele la locul lor. În altă parte am văzut sistemul cu două vase, o găleată normală pentru apă și un fel de coș pentru alimente, care era coborât cu un mecanism separat.

Iată așadar că oamenii s-au descurcat din cele mai vechi timpuri și și-au păstrat alimentele. Acum ar fi dificil de păstrat alimentele în acest mod, mai ales pentru cei care stau la bloc. Însă cei care locuiesc la casă, pot aplica metoda beciului rece, mai ales pe timpul verii, pentru a face economie la curent sau pentru a păstra cantități mari de alimente, care nu încap în frigider, cum ar fi de exemplu băuturile pentru o petrecere.

Într-un articol viitor mă gândesc să abordez alt subiect de acest gen și să aflăm împreună ce făceau oamenii pe vremuri când nu existaui mașini de spălat rufe. Cum își spălau ei lenjeria și îmbrăcămintea. Ce zici? Ți se pare un subiect interesant de abordat într-un articol?