Ancorat – Deb Dana (recenzie)

Ancorat – autor Deb Dana. Subtitlu: Cum să te împrietenești cu sistemul tău nervos
și să îți recuperezi echilibrul și starea de siguranță prin practici polivagale

Aceasta este a doua carte scrisă de Deb Dana pe care o citesc. Luna trecută v-am povestit despre cartea ei, Cum ne recăpătăm starea de bine, conectare și siguranță, recenzie în care am și vorbit despre teoria polivagală. O să reiau și aici acele informații pentru că sunt foarte importante pentru a înțelege despre ce este vorba în carte și nu numai.

Acum că am citit ambele cărți, pe care eu mi le-am luat de la Libris, dacă ar fi să fac o recomandare, aș sugera să începi mai degrabă cu acestă carte, cu ”Ancorat” și apoi să treci la cea de a doua. Citind mai întâi Ancorat, vei reuși să înțelegi mai bine cum funcționează sistemul nervos și care e treaba cu nervul vag.

Deb Dana este clinician și consultant specializat în utilizarea perspectivei Teoriei polivagale, în înțelegerea și rezolvarea impactului pe care îl are trauma, precum și în creare de modalități de lucru care respectă rolul sistemului nervos autonom.

Foarte simplu și bine explicat, Deb Dana spune despre Teoria polivagală că este ”știința de a te simți suficient de în siguranță pentru a te îndrăgosti de viață și a-ți asuma riscul de a trăi”. Descoperirea revoluționară a acestei teorii arată că ne putem regla sistemul nervos cu ajutorul nervului vag, considerat a fi ”principala ”autostradă informațională” a organismului, pentru a ne putea regăsi drumul către starea de bine.

În cartea ei, ”Ancorat”, Deb Dana traduce informațiile clinice ale Teoriei polivagale în explorări practice pe care să le putem folosi în viața de zi cu zi, ajutându-ne de ele pentru transformarea relației cu propriul nostru corp.

”Când suntem ancorați în reglarea ventrală, trăim un sentiment de abundență. Avem senzația că suntem conectați cu alți oameni și cu lumea într-un mod miraculos. Ajungem în acel loc de grație în parte prin înțelegerea științei care ne arată calea de a ne ancora în acel acasă al stării noastre ventrale”, ne explică autoarea.

Informația din carte este grupată în 12 capitole și începe, evident cu trecerea în revistă a principiilor și elementelor Teoriei polivagale. Aceste principii sunt: ierarhia autonomă, neurocepția și coreglarea. Și ni se explică pe scurt care-i treaba cu ele.

Spre exemplu, neurocepția se referă la faptul că sistemul nervos are încorporat, la rândul lui, un sistem de supraveghere care urmărește semnalele de siguranță și care avertizează cu privire la posibilele pericole iar coreglarea înseamnă a avea  momente de conectare cu ceilalți dintr-o stare de siguranță, aceasta fiind un ingredient necesar pentru propria stare de bine.

În capitolul 2 aflăm despre cum a evoluat sistemul nervos în timp și explorăm împreună căile vagale. Capitolul 3 este despre ascultare adică despre cum să ne înțelegem limbajul corpului iar din capitolul 4 aflăm care-i treaba cu conexiunea și de ce aceasta este atât de importantă. În capitolul 5 aflăm mai multe despre conceptul de neurocepție și intuiție iar în 6, despre tiparele noastre de conectare și protecție.

Capitolul 7 este despre ancorarea în starea de siguranță iar capitolul 8 despre modelarea, adică schimbarea acelor tipare cu blândețe iar în 9, despre repovestire, despre, hai să-i zicem, rescrierea poveștii pe care mintea noastră o știe. Ultimele 3 capitole sunt despre ”Experiențe transcendente” (capitoul 10), ”Îngrijirea sistemului nervos” (capitolul 11) și ”Creearea unei comunități” (capitolul 12).

Fiecare capitol are informații despre Teoria polivagală scrise într-un mod în care oricine citește cartea poate înțelege foarte ușor această teorie și cum ne ajută aplicarea ei în viața de zi cu zi. În plus. fiecare capitole, așa cum spuneam și la început, abundă în exerciții care să ne ajute să și aplicăm această teorie.

Eu vă recoman cartea dacă sunteți înteresați de conectarea cu propriul corp și revenirea la o stare de bine după o perioadă de stres. Este o carte utilă și ajută foarte mult, după părerea mea.