In psihologia actuala a reaparut o tema veche de mii de ani. Filosofii din Grecia Antica, Platon, Socrate si Aristotel au scris despre subiect si nu numai ca au scris, dar au tratat subiectul pe indelete. Efectul poarta numele de ”efectul Akrasia” si este descris pe scurt in cateva cuvinte: ne facem planuri dupa cea mai buna judecata, dar nu le urmam. Cateva exemple?
Fumatorii reprezinta exemplul clasic: chiar daca pot fi convinsi ca fumatul dauneaza grav sanatatii, continua sa fumeze, ignorand toate riscurile. Persoanele obeze fac acelasi lucru: chiar daca stiu ca au numai probleme din cauza greutatii, chiar daca toate statisticile arata ca obezii mor mai repede, chiar daca obezitatea ii costa foarte mult (si financiar, printre celelalte necazuri), orice plan de a trece la un stil de viata sanatos este imediat uitat. Studentii ne pot si ei spune de cate ori au hotarat sa nu mai amane invatarea cursurilor pana in preajma sesiunii si de cate ori hotararea nu a fost pusa in practica.
Literatura din domeniu ne povesteste despre cazul notoriu a lui Victor Hugo, prolific si titanic scriitor francez, care nu era capabil niciodata sa raspecte termenele de predare a manuscriselor catre editori. Si totusi in cele din urma… s-a intamplat. Obligat printr-un contract sa livreze o noua carte intr-un an (ehei… timp berechet…), Hugo a “cheltuit” primele sase luni asa cum stia el: distractii cu prietenii, discutii interminabile si iesiri in oras. Apoi si-a propus sa se tina totusi de termen si s-a apucat de munca. Dar prima data si-a incuiat intr-o camera aproape toate hainele si a dat cheia unei persoane de mare incredere, cu consemnul sa nu o primeasca inapoi sub nici o forma, decat dupa data limita de predare a cartii. Fara haine cu care sa iasa in oras, Hugo s-a “autoexilat” si a scris cu spor. Servitoarea-bucatareasa i-a gatit tot ce avea nevoie si totodata ii anunta pe toti cei care il cautau ca d-nul Hugo este plecat din tara. Fara tentatii, a terminat cartea mai repede decat termenul limita, apoi a putut sa se distreze linistit o vreme, mai ales ca a primit o suma importanta de bani.
Acesta este un caz in care gasim si una dintre solutiile de lupta foarte dificila cu akrasia. Aceasta solutie este tinerea la distanta a tentatiilor care ne fac sa uitam pe moment scopul si ne fac sa ne indepartam de el. Se pare ca tocmai aceste tentatii, care “promit” un beneficiu imediat in locul celui indepartat (stabilit printr-un scop, tel de atins in viitor) sunt cele care “motiveaza” creierul sa “uite” de viitorul poate prea indepartat si sa aleaga prezentul ce asigura recompense rapide, acesta fiind ceea ce se cheama ”efectul akrasia”.
Acest tip de rationament-explicatie i-a determinat pe unii sceptici sa afirme ca de fapt akrasia nici nu ar exista si ca in mod natural creierul se orienteaza spre ceea ce lui ii este cel mai bine, adica recompensa imediata si ca cei care renunta la a alege “prezentul” in detrimentul “viitorului” au ceva in neregula. Cum adica sa refuzi prajitura dulce si apetisanta, care este aici si acum, pentru promisiunea ca nu te vei ingrasa candva in viitor? La naiba cu dietele, eu o sa mananc cat de multe prajituri pot…
Dar pentru a aprofunda notiunile de akrasia te sfatuiesc sa citesti mai mult si sa ne impartasesti si noua, printr-un comentariu la acest articol, despre cele aflate, dar mai ales despre metodele de a o invinge.
Nu stiam de efectul akrasia.
La mine planurile nerealiste au esuat, la fel cele pentru care nu eram motivata. Da, ratiunea imi decide bine, dar daca nu am nevoie …