Julieta avea un pistol, Tony Mott, editura Tritonic (recenzie)
Sunt ani buni de când nu am mai citit o carte polițistă. Cel puțin, de când mi-a revenit cheful de citit, adică de mai bine de jumătate de an, am citit mai multe cărți romantice sau din genul young adult. Distopii, fantasy science fiction. Dar nu polițiste. Deși Cartea oglinzilor s-ar încadra la genul polițist. Însă nu chiar în sensul clasic al cuvântului.
În ultimul timp sunt foarte atrasă de genurile distopie și fantasy și, spre nenorocul meu m-am apucat de citit tot serii de genul acesta, cum ar fi seria Lux sau seria Regina roșie care, evident ca nu am reușit să le termin pentru că fie nu au fost încă scrise, fie traduse la noi. Aș putea zice că am făcut o fixație pentru genul acesta de cărți. Spre serii. Ghinionul meu.
Așa că, atunci când am primit chiar de la autoare, Tony Mott (cu autograf) cărțile seriei Julieta – Julieta avea un pistol și Un glonț pentru Julieta, m-am bucurat la gândul că vor reuși să mă scoată din fixația pe care o am în ultimul timp pentru genul distopic/fantasy. Dar pe de altă parte m-am întristat la gândul că iar încep o serie pe care nu reușesc s-o termin.
Când m-am apucat de citit Julieta avea un pistol am sperat să fie așa de bună încât să mă facă să nu o mai lăs din mână. Și așa a fost! Am reușit s-o citesc în 2 zile, în cursul săptămânii, ceea ce pentru mine e un record ținând cont de faptul că am de lucru și că e și cel mic în vacanță.
Dacă nu e cazul la tine sau dacă îți iei cartea în vacanță, sau, știu eu, călătorești cu trenul undeva îți garantez că o vei citi mai rapid decât mine. În câteva ore o poți da gata fără probleme.
Despre ce e vorba în Julieta avea un pistol
În nici un caz nu este vorba despre Julieta. Personajul principal al cărții este Ana Stancu, un medic cardiolog român implicat în cercetare. Și nu, nu are/avea un pistol. Am folosit trecutul pentru ca romanul scris de Tony Mott urmărește investigația morții Anei într-un mod original. Iar Ana nici vorbă să aibă un pistol. Și atunci de unde numele cărții? Îți voi spune spre final.
Romanul Julieta avea un pistol este structurat în 8 capitole. Fiecare din ele este scris din perspectiva a 8 oameni din viața Anei. Care au avut un rol mai mic sau mai mare în viața ei sau care au cunoscut-o sau care cumva le-a afectat viața.
Doru – ”Nu am omorât-o eu, îi datoram viața”
Akmal – ”Nu am omorât-o eu. Am iubit-o mai presus decât orice”
Carla – ”Nu am omorât-o eu, mi-as fi dorit să fiu ca ea”
Alina – ”Nu am omorât-o eu, chiar dacă mi-aș fi dorit asta”
Gabriel – ”Nu am omorât-o eu, mai bine mor eu.”
Monica – ”Nu am omorât-o eu, oricât de mult o uram”
Marius – ”Nu am omorât-o eu, depășisem situația”
David – ”Nu am omorât-o eu, era viața mea”
Fiecare dintre cei 8 sunt anchetați de către poliție și fiecare povestește despre legătura pe care a avut-o cu răposata Ana. În felul acesta anchetatorii, sau mai bine spus noi, cititorii sperăm să aflăm la final cine este criminalul. De mâna cui a murit biata Ana.
Prin poveștile celor 8 aflăm, punând cap la cap informațiile, nu doar despre crimă ci o putem cunoaște și pe Ana. Sinceră să fiu, cu fiecare caopitol citit îmi schimbam părerea despre ea. Romanul e scis ca un puzzle care trebuie asamlbat și tocmai asta mi-a plăcut. Cum m-a dus cu gândul la ”Fata de la nord de ziua” deci sunt subiecte și abordări diferite. Iar mie imi place să fac asocieri.
La final, te sigur, vei avea o mare surpriză aflând ce s-a întâmplat de fapt și cum stă treaba cu moartea Anei Stancu.
Sigur te întrebi și de unde vine titlul acesta dacă personajul principal e Ana Stancu. Ei bine Julieta avea un pistol este nimic mai mult decât denumirea unui parfum marca Romano Ricci. ”Juliette Has A Gun” este denumirea originală. Am găsit o variantă a acestuia și la noi – vezi aici. Din păcate nu cea descrisă în roman.
”Juliette has a gun – Vengeance Extreme” este parfumul preferat al Anei și aflăm povestea lui chiar din gura acesteia.
”Romano Ricci este inventatorul. Pe când el era ucenic la fabrica Ricci, casa de modă și parfumuri, a cunoscut-o pe Juliette Armani, ceva rudă cu celebrul creator. Tinerii aveau în jur de 20 de ani. Familiile lor erau, evident, împotriva legăturii dintre ei și le-au interzis să se mai vadă. Când au închis-o în casă pe Juliette și nu i-au mai dat voie să iasă să se vadă cu tânărul Romano, ea i-a amenințat cu un pistol. Le-a spus că se omoară dacă nu o lasă să se căsătorească cu el.”
Continuarea poveștii dar și numele criminalului Anei, știi deja… îl vei afla doar dacă citești cartea pentru că eu mai mult nu îți voi spune.
Părerea mea despre Julieta avea un pistol
Julieta avea un pistol, romanul scris de Tony Mott m-a surprins plăcut. Știi, sunt cărți și autori la care nu se face atât de multă reclamă dar care ar merita să fie promovați mai bine. Trăim într-o societate în care reclama te poate ridica sau distruge. Pe merit sau nu. Am întâlnit cărți care nu își meritau publicitatea făcută. Dar și cărți, ca aceasta, de exemplu, care ar merita mai mult. De aceea te invit s-o citești. A fost ăublicată la editua Tritonic și o poți găsi aici.
Așa că sunt bucuroasă că am avut ocazia să citesc cărțile scrise de Tony Mott (vezi aici mai multe despre autoare) și să vorbesc despre ele. Da, Julieta avea un pistol are și o continuare scrisă și publicată deja: Un glonț pentru Julieta. Am citit-o și pe aceasta. Îți voi povesti despre ea săptămâna viitoare așa că stai cu ochii pe blog.
Julieta avea un pistol este un roman polițist/de spionaj și în același timp un thriller alert, scris într-un mod aparte. Mă feresc de cuvântul ”unic” și zic doar aparte pentru că nu ma pot erija în cunoscător al acestui gen literar. Pot spune doar că până aici nu am citit un roman polițist scris în acest mod și care totuși să te facă să nu lași cartea din mână până la final. Pe Goodreads eu i-am fat 5 stelute din 5.
Se citește foarte ușor, e intrigant iar finalul… finalul e de nota zece! Eu una nu ma așteptam la așa un final. Nimic nu mi-a dat de banuit că de fapt criminalul ar fi… te las pe tine să vezi cine 😉
Tu ai citit cartea? Cum și s-a părut?
Oana Alexandru says
Imi plac cartile politiste, multumim pentru recenzie 🙂
Antoaneta says
Nu am citit cartea. Pare interesanta. Notez pe lista de lectura.
Claudia says
Da, e deosebita si se citeste usor 🙂
Adriana Ivan (Prefață de carte) says
Felicitări pentru recenzie! Nu știam de cartea aceasta, dar din câte m-am dat seama din recenzia ta, cred că mi-ar plăcea!
Claudia says
Multumesc! Sigur ti-ar placea 🙂
Caietul Cristinei says
eu n-am citit chiar nicio carte politista pana acum. Ciudat nume a ales autorul. Tot citeam numele personajelor suspecte si nu dadeam peste Julieta. Subiectul e interesant, ar merge chiar si un film facut dupa carte.
Claudia says
Da, chiar merge si un film. Numele e interesant ales, dupa acel parfum. Autoare are imaginatie si sigur ti-ar placea cartea.
Oana D. says
Tony Mott, un scriitor de calibru, sexagenar, provenit din meseria de fotograf… cum a surprins viata in lumina si culoare, acum o surprinde si in cuvinte… de citit!
Claudia says
Probabil e ceva coincidenta de nume. Tony Mott e femeie si e tanara :p
Corina says
O carte interesanta, de luat in vacanta!
Notat pentru lectura de iarna! :*
Claudia says
La cea de vara nu mai are loc?
Georgiana Sabina says
Trebuie sa recunos ca n-am citit in viata mea carti politiste, niciodata nu m-au intrigat dar niciodata sa nu zici niciodata, nu?
Cornelia says
ce pofta mi-ai facut de o carte politista.Chiar iti asteptam impresiile de cand ai primit cartile,pentru ca nu am auzit de aceasta autoare ,iar dupa nume nu pare un autor roman.
Claudia says
Da, pare autor strain dar e roman pentru ca e pseudonim. Daca vrei ti le trimit sa le citesti. Ce zici?
Raluca Brezniceanu says
Ce surpriza frumoasa, sa primesti cartea chiar de la autoare, si cu autograf! Sunt un pic invidioasa, dar nu ma baga in seama :))
Claudia says
:)))) Ok, ma fac ca nu vad ce ai scris :p
Albu Steluta Georgiana says
Nu am citit cartea , dar mi-a placut mult cum ne-ai prezentat-o.
Claudia says
Multumesc 🙂
Bratu Gabriela says
puteam sa jur ca e orice, mai putin un roman politist! pai sa no trec pe lista mea?
Claudia says
De fapt… e un parfum :)))
Rokolla says
Nu am citit cartea, pare interesanta!