Puțină frică strică sau nu? Iata ce spun psihologii!
În toate cărțile de dezvoltare personală se scrie și se repetă mereu că frica are o influență nefastă asupra creierului fiecărui om și devine o frână serioasă în dezvoltare. În psihologie se explică și mecanismele prin care creierul se „autosabotează” prin intermediul fricii. Iar dintre toate se pare că frica de a greși, după care ar urma critica celorlalți, este cea mai teribilă.
Prin urmare orice om care vrea să evolueze și să realizeze lucruri mărețe, va trebui să învețe să renunțe la frică, să admită că poate greși, să greșească dar să învețe repede din greșeli și să continue.
Într-un articol pe care l-am citit de curând și care face trimitere și la alte studii semnate de psihologi și publicate în reviste de specialitate, se aduce în discuție rolul fricii în stimularea creativității.
De la bun început trebuie să vă spun că este vorba doar de puțină frică și nu de frica aceea obsesivă, incoerentă și în afară de orice logică. Este discutată ideea de a introduce puțină tensiune în orice activitate pentru a stimula creativitatea și a „grăbi” finalizarea unei sarcini, mai ales când timpul este deosebit de important.
Se amintește despre episodul Apollo 13 (1970), când o misiune spațială americană ce avea scop aselenizarea, devine o cursă contra-cronometru pentru salvarea vieții astronauților de pe navă. Un accident petrecut în spațiu a impus aducerea pe Terra a navei, dar oxigenul nu ar fi fost de ajuns pentru membrii echipajului dacă nu ar fi fost eliminat bioxidul de carbon produs prin respirația lor.
Cum să construiești imediat un filtru pentru bioxidul de carbon cu cele existente pe navă? Și asta în timp foarte scurt? Inginerii de la sol au primit o sarcină aproape imposibilă pe care au rezolvat-o totuși, dând dovadă în primul rând de o creativitate ieșită din comun.
În cele din urmă echipajul s-a reîntors pe Pământ în siguranță, iar elementele misiunii au ajuns să fie obiect de studiu pentru generații de studenți viitori ingineri în domeniul tehnologiilor spațiale.
Dar în activitățile noastre de ce ar fi util un mic impuls dat de frică? Pentru a ieși din zona de confort, care ne „adoarme” creierul și ne plafonează.
Ce putem noi să facem pentru a ne auto-induce un mic sentiment de frică? Iată câteva idei:
- Alege un termen-limită și încercă să termini neapărat până atunci ceea ce ai de făcut.
- Revino pe parcurs cu o țintă și mai ambițioasă.
- Renunță la rutină, schimbă ceea ce faci zilnic doar într-un anumit fel.
După ce am discutat toate acestea, revin încă o dată cu observația că este nevoie doar de puțină frică, ce acționează ca stimulent al creativității și care are un efect benefic. Asta pentru că după o anumită limită frica nu mai este nicidecum benefică în creație, ea declanșând imediat mecanismul luptă sau fugi.
frica e buna, daca nu se generalizeaza, daca nu devine un mod de viata. Pana la urma despresiile si atacurile de panica asta sunt – o frica permanenta de CEVA, de TOT. Daca nici eu nu stiu cum e cu astea, atunci cine?
Mda.. le cunosc si eu… In general insa, ce-i putin nu strica dar ce e mult…