Ce sunt psihobioticele și cum acționează asupra creierului
Probabil că mulți dintre cititori au auzit deja de probiotice. Medicul recomandă probioticele pentru refacerea florei intestinale distrusă în urma unui tratament cu antibiotice, sau pentru refacerea echilibrului florei după o anumită boală care l-a perturbat.
Psihobioticele sunt bacterii intestinale care aduc beneficii evidente funcționării creierului, adică sunt la rândul lor niște probiotice, care pe lângă rolul lor în intestin, au și un rol important în funcționarea creierului și vom vedea de ce.
Un medic celebru spunea odată că intestinul este „al doilea creier”, fapt pe care l-au afirmat și strămoșii noștri, sesizând legătura strânsă dintre o alimentație sănătoasă și starea generală de bine. În cazul psihobioticelor însă este mult mai mult decât atât.
Ce sunt psihobioticele și cum acționează acestea
Câteva studii din ultimii ani au demonstrat că bacteriile bune, numite și psihobiotice, ajută la funcționarea creierului nu doar pentru că „ne simțim bine”, ci pentru că efectiv ele produc, prin metabolismul lor, substanțe responsabile în mod direct de buna funcționare a creierului. Cu alte cuvinte este vorba despre chimie (sau biochimie), despre substanțe și efecte măsurabile, nu despre păreri.
Zona stomacului și a intestinului este foarte bogată în neuroni, peste 100 de milioane, ceea ce face ca legătura dintre creier și stomac/intestin să fie una fizică directă și foarte strânsă.
Așa se și explică de ce oamenii au o plăcere deosebită pentru mâncare bună și tot așa se explică și „fluturii în stomac” pe care-i simți uneori la puternice emoții pozitive (cică îndrăgostiții îi „au” cel mai adesea). Substanțele chimice produse în intestin de bacteriile bune sunt prin urmare cele care determină în mod direct buna funcționare a neuronilor din zonă, legați de asemenea de creier.
Tipuri de bacterii psihobiotice
Dar să vedem efectiv ce au mai descoperit cercetătorii, adică ce substanțe produc diferitele tipuri de bacterii psihobiotice:
– bacillus produce dopamină și norepinefrină,
– bifido-bacterium produce GABA (acid gamma-aminobutiric,
– enterococcus produce serotonină,
– escherichia produce norepinefrină și serotonină,
– lactobacillus produce acetilcolină și GABA și în fine
– streptococcus produce serotonină.
Transmisia semnalelor de la tractul digestiv către creier se face prin nervul vag, fapt care explică pe de o parte și efectele dezastroase pe care stresul le are asupra stomacului și intestinului, iar pe de altă parte efectul de relaxare și de reducere a stresului pe care psihobioticele îl au asupra creierului.
Efectul psihobioticelor
S-a mai descoperit că psihobioticele au și efectul de reducere a stresului hormonal, care poate să apară la orice vârstă, dar mai ales în perioadele de creștere. Cu atât mai mult se pare că trebuie să avem grijă de alimentația copiilor noștri adolescenți, pentru că organismul lor este o „bombă cu hormoni”.
Și tot așa se pare că se explică faptul că persoanele care au „defecțiuni” în zona gastro-intestinală, au și probleme endocrine, pentru că toate sunt interconectate și influențate iată și de psihobiotice.
Cercetătorii au avansat și ipoteza că o bună activitate a bacteriilor psihobiotice poate stimula refacerea celulelor nervoase din creier, deoarece neurotransmițătorii produși în intestin trec în sânge și vor ajunge și la creier, protejându-l astfel de deteriorarea specifică înaintării în vârstă.
Unde găsim psihobioticele
Pentru a crește numărul de bacterii psihobiotice din intestin se recomandă consumul de alimente bogate în probiotice, cum ar fi produsele lactate fermentate (iaurt, kefir), sosurile fermentate de soia și murăturile tradiționale (castraveți, varză, gogonele etc.). În legătură cu murăturile trebuie ținut cont că cele conservate în oțet sunt bune doar la gust, dar de evitat deoarece nu conțin probiotice și mai au și afecte nedorite în stomac și intestin.
Se pot lua desigur și suplimente alimentare bogate în probiotice. Iată și o listă cu alte alimente ce conțin fibre bogate în probiotice: asparagus, bambus (muguri), banane, secară, sfeclă roșie, piper negru, broccoli, cicoare, cafea, ciocolată neagră, andive, fenicul, usturoi, ghimbir, praz, ceapă, fasole, linte, mazăre, boabe de muștar, tomate etc.
La final nu uitați să aveți grijă de sănătate că-i mai bună decât toate!
Cristina says
nici nu stiam ca exista denumirea asta. Eu bifez de pe lista alimentelor recomandat de tine iaurtul, kefirul, tomatele, bananele. O fi de ajuns? Nu prea cred, dar mai bine de atat nu pot. Ah, uitasem de muraturi. D-astea mananc. Hai, ca m-am linistit!
Claudia says
Ei, drept sa zic nu cred ca e de ajuns cat consumam din ele dar e bine sa le includem in meniul zilnic.