Consumul excesiv de zahăr duce la probleme în funcționarea creierului

Consumul excesiv de zahăr duce la probleme în funcționarea creierului

A trecut ceva vreme până când s-a descoperit că zahărul în exces afectează grav sănătatea și nu doar prin creșterea riscului de diabet. Obezitatea, problemele cardiace, hepatice, ale pancreasului și sistemului imunitar, toate au printre cauze și consumul exagerat de zahăr.

Creierul, organ vital a corpului omenesc, nu putea scăpa nici el de acțiunea devastatoare a acestei otrave albe din cămară. În continuare o să trecem pe scurt în revistă câteva probleme pe care creierul le are tocmai din cauza excesului de zahăr.

De la început trebuie spus însă că genetic suntem programați să apreciem alimentele care au gust dulce. Nu cred că este o reminiscență în evoluție moștenită de la insecte, care se știe că se hrănesc preponderent cu zaharuri, ci este după cum afirmă antropologii, un mecanism de adaptare: alimentele cu gust dulce nu sunt alterate, sunt propice consumului. Este la fel ca și cu substanțele care miros frumos: indică un mediu sănătos, propice vieții, nu unul toxic.

Așadar, deși moștenim plăcerea de a mânca alimente dulci, care au și o mare încărcătură energetică, importantă mai ales în zorii civilizației, când eram primitivi, consumul exagerat de dulciuri afectează întregul organism. Suntem programați să ne placă dulcele, dar nu suntem construiți să funcționăm corect cu zaharuri în exces.

Zahărul (sau zaharoza, care este un di-zaharid) se descompune în organism în două zaharuri simple, glucoza și fructoza. Mierea de albine este și ea un amestec din glucoză și fructoză în cea mai mare parte, alte elemente fiind în cantități mult mai mici.

Creierul, deși are ca principală sursă de energie glucoza și nu poate funcționa fără glucoză (ce rezultă în organism din metabolismul zaharurilor), reacționează imediat la excesul de glucoză din sânge.

Fructoza, despre care mulți au impresia greșită că ar fi un zahar „bun”, este în realitate mult mai „rea” decât glucoza, afectând și ficatul, dar și creierul. Mai nou, vaste cercetări întreprinse pe un număr de peste 200 de mii de subiecți, au pus în evidență o legătură certă între obezitate, diabet și fructoză.

O altă legătură clară evidențiată a fost cea dintre zahăr și depresie. De fapt aici se închide un cerc vicios, deoarece excesul de zahăr conduce la depresie pe de o parte, iar depresia „stimulează” consumul de zahăr pe de altă parte. Mecanismul prin care zahărul cauzează depresie a fost explicat, prin aceea că excesul de zahăr reduce drastic nivelul de serotonină. Cum de zaharuri este totuși nevoie în corp, soluția este aceea să se consume carbohidrați (o altă denumire intens utilizată pentru zaharuri) cu digestie și eliberare lentă, așa numiții carbohidrați „sănătoși”.

Și dopamina, un alt neurotransmițător important, este afectată de excesul de zahăr, mai cu seamă dacă acest fapt este însoțit și de excesul de grăsimi.

Consumul excesiv de zahăr poate cauza, din păcate, nu doar depresie, ci și sindrom Alzheimer, anxietate, tulburare bipolară, vedere neclară, diminuarea concentrării și atenției, pierderea memoriei, risc de accident vascular cerebral.

Dintre acestea, anxietatea a fost studiată de asemenea în vastul studiu amintit, efectuat în șase țări occidentale pe parcursul unui deceniu și pe un număr uriaș de subiecți. De altfel se știe că de ceva vreme anxietatea este o nouă „boală modernă”, întâlnită în mod paradoxal, dar cu precădere în țările bogate.

Se pare că deși ar trebui să aibă mai puține probleme, oamenii din țările avansate suferă de anxietate doar pentru că odată cu „traiul bun” consumă și zahăr în exces.

Hipoglicemia înseamnă un nivel prea redus al glucozei în sânge și nu este deloc o situație fericită, afectând deopotrivă atât creierul cât și întregul organism. Iată deci că de fapt nu ne putem lipsi de zaharuri (sau glucide, sau carbohidrați), dar soluția este o alimentație variată, cu de toate, dar fără excese. Adică în loc de trei lingurițe de zahăr este mai bine una singură de zahăr sau de miere, care nici aceasta nu poate fi consumată în neștire.

Să nu credeți că înlocuitorii de zahăr ar fi mai buni. Poate doar pentru un diabetic care vrea și el să bea un pahar de suc cu îndulcitori odată la săptămână. Îndulcitorii sintetici sunt mult mai „răi”, pe lângă multe alte probleme, demonstrându-se că afectează sistemul imunitar (producând inflamații) și flora microbiană „bună”.

Așadar e mult mai bine să consumi un pic de zahăr decât un îndulcitor sintetic. Sau o regulă simplă, ușor de ținut minte și care trebuie urmată: zahărul trebuie să fie condiment, nu aliment!