Cea mai lungă noapte: solstițiul de iarnă

Cea mai lungă noapte: solstițiul de iarnă

Copiii învață la școală despre mersul Pământului prin cosmos în mișcarea de acestuia în jurul Soarelui, dar și în jurul propriei axe. Adulții de cele mai multe ori uită aceste lucruri, esențiale poate pentru cultura generală.

Astăzi vom discuta pe scurt despre solstițiul de iarnă, pentru că acesta are loc chiar acum, când scriu aceste rânduri. Mai precis, în anul 2019 solstițiul de iarnă are loc (sau a avut loc deja) pe 22 decembrie la ora 4:19, deci dimineața foarte devreme când majoritatea oamenilor dorm.

Cu toții învățasem că acesta se petrece pe 21 decembrie, dar data nu este atât de importantă (uneori e 21, alteori e 22), pentru că ceea ce contează este chiar evenimentul astronomic, care acum se cunoaște cu precizie de secunde (așa pentru înțelegere, pentru că astrofizicienii știu că precizia este de fapt mult mai mare, de milisecunde chiar). Anul viitor, în 2020, solstițiul de iarnă va fi pe 21 decembrie la ora 10:02.

Dar ce se întâmplă de fapt? Pământul se mișcă în jurul proprie axe (mișcare de rotație) și astfel avem alternanța zi-noapte. Pământul se mișcă și în jurul Soarelui (mișcare de revoluție) și aceasta ne dă anul, cu anotimpurile lui. De fapt anotimpurile sunt date de înclinația axei de rotație a Pământului față de planul pe care acesta îl formează în mișcarea în jurul Soarelui. Dacă axa Pământului ar fi perpendiculară pe plan, zilele toate ar avea aceeași lungime și nici anotimpuri nu am avea.

Înclinarea face ca Pământul să fie luminat diferențiat de către Soare, astfel încât acum, la solstițiul de iarnă, emisfera nordică este cel mai puțin expusă luminii solare, pentru că cealaltă emisferă, cea sudică este acum luminată la maximum. Acolo acum este vară, la ei fiind solstițiul de vară. La noi, în nord, acum este cea mai lungă noapte și cea mai scurtă zi, iar în emisfera sudică este exact invers. Când sunt echinocțiile (de primăvară și de toamnă) ziua este egală cu noaptea.

Astronomii urmăresc continuu aceste evenimente, nu din curiozitate, ci pentru că efectiv toată viața noastră de acum de pe Terra depinde de ele. Să ne gândim doar la mersul sateliților de telecomunicații și la sistemele GPS (Global Positioning System) după care se ghidează mii de avioane, tot mii de vapoare și milioane de automobile zilnic. Fără cunoașterea foarte precisă a traiectoriei Pământului în jurul Soarelui, și sateliții și GPS-ul ar „lua-o razna”, ar fi nefuncționale.

Dar solstițiul de iarnă (și cel de vară desigur, împreună cu echinocțiile) nu sunt cunoscute de acum, ci de mii de ani. Stonehenge din Anglia, calendarul dacic de la Sarmisegetusa și multe alte construcții de pe tot globul (la egipteni, babilonieni, indieni, chinezi, greci etc.) sunt dovada incontestabilă că oamenii din vechime urmăreau și cunoșteau aceste evenimente astronomice.

Pe 25 decembrie toți creștinii sărbătoresc Nașterea Domnului, Crăciunul adică. Ei bine, Crăciunul este de fapt o sărbătoare pre-creștină mult mai veche, din timpuri ancestrale. Este sărbătoarea luminii, când ziua începe să crească și noaptea să scadă. Este o sărbătoare a bucuriei, a luminii, a vieții. De ce este pe 25 decembrie și nu pe 21 sau 22, adică exact când este solstițiul de iarnă?

Precizia cu care oamenii din vechime măsurau evenimentele astronomice era mult mai redusă, dar deja pe 25 creșterea zilei era considerabilă. Adică cu precizia lor nu puteau determina că de la 22 la 23 decembrie ziua a crescut, dar deja pe 25 se putea demonstra o creștere semnificativă față de ziua de 20 de exemplu.

Crăciunul este de fapt sărbătoarea solstițiului de iarnă, sărbătoare preluată apoi de creștini și adaptată propriului lor calendar religios. La fel pe 24 iunie este ziua Sfântului Ioan (solstițiul de vară), tot o sărbătoare pre-creștină, din vremuri imemoriale, sărbătoarea solstițiului de vară. Creștinii au preluat chiar data de 25 decembrie de la romani, care sărbătoreau la această dată solstițiul de iarnă.

Dar despre solstițiul de iarnă și Crăciun s-ar putea scrie zeci și sute de cărți, după cum s-au și scris de altfel, nu doar un scurt articol. Și despre civilizații străvechi cu ale lor sisteme cosmologice s-au scris multe cărți, la fel ca și despre simbolurile religioase sau ne-religioase, asociate solstițiului de iarnă. Noi însă ne oprim aici, cu speranța că v-am provocat să aflați și singuri mai multe despre acest fascinant subiect.