De ce începe Anul Nou pe 1 ianuarie?
Această întrebare ar putea fi considerată naivă de către unii, dar ea este destul de serioasă. Când începe un nou an? De ce începe pe 1 ianuarie? Copii învață de mici că acest eveniment se produce pe 1 ianuarie și gata, dar adulții ar putea înțelege că această dată este totuși o pură convenție.
Oficial, toate țările lumii au adoptat calendarul pe care acum îl numim calendar gregorian, o variantă îmbunătățită a calendarului iulian de pe vreme romanilor. Dar lucrurile nu au stat așa dintotdeauna și nici acum nu sunt la fel pe tot globul, deși pentru armonizarea complexelor relații internaționale, anul nou începe totuși pe 1 ianuarie, în mod oficial cum spuneam, legal adică, la toți.
Toate civilizațiile vechi și-au inventat tot felul de sisteme de măsurare a timpului, deoarece viața societății omenești nu poate fi concepută fără cunoașterea timpului. Evenimente astronomice cum ar fi echinocțiile și solstițiile erau determinate cu mare precizie de oamenii din vechime și toate popoarele aveau propriile calendare construite după respectivele evenimente.
Multe dintre vechile calendare erau destul de bune și de precise, după posibilitățile acelor vremuri, dar a fost „șansa” celui roman de a se impune. Este pe undeva logic, de vreme ce Imperiul Roman a fost unul foarte întins, dar mai important, unul care a dus civilizația prin toate locurile cucerite. Dar trebuie să știm că multă vreme și la romani anul nou nu începea ca acum, pe 1 ianuarie, ci pe 1 Martie.
Așa se explică și denumirea lunilor anului, romanii dând primei luni numele zeului Marte, al războiului. Septembrie însemna luna a șaptea (septimus), octombrie luna a opta (octavus), noiembrie luna a noua (nonus) și decembrie luna a zecea (decimus).
Asta în vechiul calendar roman, deoarece odată cu reforma făcută de Iulius Cezar, anul a început la 1 Ianuarie, calendarul numindu-se calendar iulian. A fost propus în anul 46 î.Hr., fiind alcătuit cu ajutorul unor matematicieni și astronomi greci și a intrat în uz odată cu 1 ianuarie a anului 45 î.Hr. (desigur după numărătoarea noastră, că doar romanii nu spuneau suntem în anul 45 înainte de nașterea lui Hristos!)
Calendarul actual, numit calendar gregorian (după papa Grigore al XIII-lea), a intrat în vigoare în 1582 și a venit să corecteze unele neajunsuri ale vechiului calendar iulian. Actualul calendar suferă și el ajustări continue, dar în „pași mici”, de exemplu se mai adaugă uneori o secundă la un an.
Saltul nu este nicidecum de zile, ca la vechea reformă gregoriană. Este, la fel ca și în vechime, un calendar care ține cont de evenimentele astronomice, de mișcarea de revoluția a Pământului în jurul Soarelui, pentru a respecta ciclicitatea și desigur, legile naturii, legi valabile dincolo de ce vrem noi oamenii.
Chinezii, vietnamezii, coreenii, precum și alte popoare sau doar triburi, au și acum propriile calendare, valabile local sau în ceremoniile lor religioase. În aceste calendare anul nou începe la diverse date, după tradițiile locului, dar toate țările în mod oficial au adoptat calendarul gregorian, pentru că altfel nu ar putea să funcționeze, dacă nu ar fi conectate la realitățile lumii contemporane și dacă nu ar măsura timpul la fel ca toată lumea.
Dar despre diferitele calendare vă voi povesti în alte articole. Deocamdată vă doresc mult succes în noul an, care a început la 1 ianuarie!
Cristina Dragomir says
nici nu cred ca m-am intrebat vreodata de ce incepe anul pe 1 ianuarie. Practic, cam tot ce luam noi de bun, sunt simple conventii care pot fi schimbate….
Claudia says
Exact! Conventii facute de noi…