Minus optsprezece grade – Stefan Ahnhem (recenzie)
Deși una dintre cele mai dure serii pe care le-am citit, seria ”Fabian Risk”, scrisă de Stefan Ahnhem, se numără, dintr-un anumit punct de vedere printre preferatele mele. Așa că nu puteam rata și Minus optsprezece grade, al treilea volum tradus și publicat la noi anul trecut.
L-am comandat, de la Libris, înainte vacanța de iarnă ca de altfel și cel de al doilea volum a cărui recenzie am publicat-o săptămâna trecută și pe care o puteți citi aici. De data astaAm avut chef de citit thrillere care să mă ”țină în priză” și nu romane de dragoste cum poate s-ar potrivi unei vacante de iarnă.
Din punct de vedere al stilului alert, cinematografi, autorul nu m-a dezamăgit nici de data asta. Aș zice că nici din punct de vedere al cruzimii doar că, drept să zic aș fi preferat să fie cu mai puțină violență. Am reușit totuși să trec și peste scenele mai dure din acest volum ca și peste cele din primele 2.
Cum spuneam, și în recenzia de săptămâna trecută, volumele pot fi citite separat însă ideal ar fi să le citiți în ordinea 2,1,3 pentru că, de fapt, din punct de vedere al firului narativ și nu al publicări, volumul 2 este primul.
Despre ce este vorba în Minus optsprezece grade
Romanul începe cu adrenalina la maxim. Avem parte de o urmărire ca în filme încheiată însă cu o tragedie. Una dintre mașini, cea urmărită, cade în apele din portul Helsingborg. Pe scaunul șoferului se afla unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din domeniul IT din Suedia.
Autopsia acestuia arată inițial că acesta a murit în momentul în care mașina a căzut în apă. Însă unele detalii nu se potriveau acestui scenariu și, la o privire mai atentă se descoperă că șoferul era de fapt mort în momentul impactului. Și nu doar atât! Era decedat cu 2 luni înainte de prăbușirea mașinii în apele portului.
Echipa lui Fabian Risk ajunge să ancheteze acest caz bizar și face niste descoperiri șocante. Nu este vorba doar de o singură crimă! Avem de-a face cu un criminal în serie. La un moment dat se ajunge chiar într-un impas, toate pistele care ar trebui să ducă la rezolvarea cazului părând că se înfundă. Însă ceea ce se va descoperi va șoca pe toată lumea.
În paralel cu lucru la caz, Fabian încearcă să facă tot posibilul să-și salveze căsnicia însă se pare că Sonja nu mai dorește acest lucru. Îl părăsește și ajunge într-o situație limită combinându-se cu unul dintre bărbații suspecți a fi pe lista criminalului în serie care umbla prin oraș.
De cealaltă parte a graniței, în Danemarca, Dunja Hougaard, revenită în poliție, însă de data aceasta doar ca agent care să mențină liniștea, dă peste un caz ciudat pe care începe să-l investigheze pe cont propriu și care o face să ajungă iar în Suedia și să se intersecteze cu Fabian Risk.
Cazul anchetat de Dunja este unul la fel de cutremurător ca și cel investigat de Fabian. O mână de adolescenți teribiliști au ajuns să practice ”happy slapping-ul” și în Danemarca doar că l-au dus la extrem ajungând să facă crime în numele acestuia.
Happy slapping-ul este o formă de bullying începută de câțiva adolescenți din Marea Britanie în 2005 și care presupune atacarea unor necunoscuți în locuri publice înregistrând atacul cu o cameră video și plasându-l apoi pe darkweb pentru a se da mari.
Ce legătură au aceste două cazuri între ele? Ce se va întâmpla cu soția lui Fabian? Cine este de fapt criminalul în serie și cum va rezolva Dunja cazul adolescenților criminali, evident că nu vă voi spune eu ci va trebui să descoperiți singuri citind romanul.
Părerea mea despre Minus optsprezece grade
Mi-a placut mult și acest al treilea volum al seriei. Mi-a plăcut inteligența cu care a fost scris, am admirat încă o dată stilul cinematografic al autorului și am stat cu sufletul la gură până la final ca să aflu ce se va întampla și care e legătura dintre cele 2 cazuri.
Singurul lucru care nu pot spune că mi-a plăcut a fost cruzimea cazurilor. Dar, asta e, mi-am asumat răspunderea atunci când am comandat cartea. Curiozitatea mea pare că poate invinge alte temeri. Am reușit să trec peste detaliile acelor scene concentrându-mă mai mult pe acțiune.
Dacă sunteți fani ai genului thriller și nu vă deranjează să citiți un thriller mai dur, vă recomand cartea și sunt sigură că o să vă placă și nu o să regretați că ați cumpărat-o.
Sau poate ați citit-o deja și-mi veți spune ce impresie v-a lăsat, dacă v-a placut sau nu.
Cristina Dragomir says
pare a fi o carte buna pentru mine. Cred ca prefer violenta in locul plictiselii. Macar se intampla ceva si nu pierd timpul degeaba cu o carte. asa gandesc eu!
Claudia says
Eu cred ca o sa iti placa. Asa ca poti s-o treci pe lista de lectura pentru anul asta doar ca iti recomand sa incepi cu volumul 2 🙂