Lumină caldă vs lumină rece. Care e diferența dintre ele?

Lumină caldă vs lumină rece. Care e diferența dintre ele?

Subiectul articolului de azi mi-a fost sugerat de raftul dintr-un hypermarket, unde stăteau aliniate foarte multe corpuri de iluminat, sisteme de iluminat și desigur becuri. În ceea ce le privește pe acestea din urmă, majoritatea dintre ele erau disponibile în câte două variante, cu lumină caldă și cu lumină rece.

Ce înseamnă totuși lumină caldă și lumină rece? Ce să alegi dacă vrei să cumperi un bec led pe care vrei să-l folosești într-un anume scop? Sau dacă te-ai decis să îți amenajezi sau să-ți reamenajezi locuința, ce sistem de iluminat să folosești și ce fel de lumină să dea, caldă sau rece?

Dacă vei citi mai multe, specialiștii în decorațiuni interioare te vor lămuri că pentru un confort maxim lumina nu poate fi aleasă oricum. De exemplu atunci când îți cumperi obiecte sanitare baie, o vei putea face exact după gustul tău, după preferințe, după „toane” de moment, fiind desigur constrâns/constrânsă doar de dimensiunile băii.

Dacă însă vrei să alegi lumina pe care o vei folosi, este bine să nu o faci la întâmplare. Să vedem totuși ce înseamnă lumina calda sau rece, care ar fi avantajele și/sau dezavantajele fiecăreia în parte și ce tip de lumină să alegi.

• Sintagmele de lumină caldă și lumină rece provin din artă și din psihologie, pentru că dintotdeauna culorile au fost clasificate așa. Roșul, galbenul, oranjul (portocaliul) și miile de nuanțe rezultate din combinația lor au fost denumite culori calde, în vreme ce nuanțele de la albastru, indigo, violet au fost numite culori reci. Verdele este o culoare considerată neutră, fiind exact în centrul spectrului vizibil.
• Din punct de vedere al energiei fotonilor care compun lumina, situația este exact pe dos, deoarece culoarea roșie corespunde unei anumite energii a fotonului care este mai mică decât energia fotonului „violet”. Există în fizică o echivalență între lumină și temperatură și de aceea veți putea citi că avem și o exprimare în Kelvin (unitate de măsură pentru temperatura absolută) a „culorii” luminii, adică dacă vorbim de lumină caldă sau rece.
• Aparent paradoxal, temperatura în Kelvin a luminii reci este mult mai mare decât cea a luminii calde. Lumina caldă are de la 1700K până spre 4000K, iar lumina rece de pe la 5000K și până la 15000K. Formulele de calcul sunt destul de complicate, dar ca să simplificăm, temperatura luminii ar fi temperatura corpului negru adus la incandescență, care ar emite aceeași lumină. Puteți vedea asta foarte bine la jarul din sobă, unde roșul are o temperatură mai mică decât albul. Puteți vedea asta și la flacăra de la aragaz: când are culoare albastră, este mult mai fierbinte (arderea este completă, corectă), decât atunci când este roșiatică.
• Lumina caldă este liniștitoare și de aceea trebuie folosită pentru iluminare ambientală, pentru a crea o atmosferă plăcută într-o încăpere. Se va alege de exemplu pentru dormitoare, pentru bucătării (spațiul de servire a mesei), chiar pentru băi, desigur în corespondență și cu culorile parchetului, a pieselor de mobilier etc.
• Lumina rece este potrivită pentru spațiile comune, pentru holuri, terase, dar și pentru situațiile de lucru intens, când zona trebuie iluminată bine. De aceea o veioză pentru citit, o lampă de birou sau lumina de la oglinda din baie, ar fi bine să fie cu lumină rece. La fel lumina pentru blatul din bucătărie tot rece trebuie să fie. Nu mai vorbim de sălile de clasă a copiilor, unde lumina rece le va menține atenția trează și le va ușura efortul de citire.
• Astrofizicienii studiază lumina stelelor pentru a afla date despre temperatura lor și implicit despre vârsta lor, adică despre intensitatea reacțiilor nucleare de fuziune ce au loc acolo. O stea roșie este deci către sfârșitul vieții ei, dar acesta este deja un alt subiect pe care nu ne-am propus să-l abordăm aici.

Important este să alegeți tipul de lumină (și de bec desigur) cel mai potrivit scopului urmărit, pentru că fiecare tip de lumină are avantajele și dezavantajele lui.