Originea familiei. Când și cum a apărut.

Originea familiei. Când și cum a apărut.

Friedrich Engels a scris în 1884 Originea familiei, a proprietății private și a statului, o lucrare esențială pentru oricine studiază antropologia, istoria societății sau care este pur și simplu pasionat de cultură, de evoluția personală.

Chiar îmi amintesc despre faptul că profesorul care ne-a recomandat-o ne-a pus în vedere să ignorăm faptul că Friedrich Engels a fost unul dintre corifeii comunismului alături de Karl Marx, care de fapt a contribuit și el la lucrare prin notele și cercetările sale istorice și care murise deja la apariția acesteia. Lucrarea în sine este o încântare și este pur științifică, neavând de a face cu ideologia comunistă.

Dar nu despre Originea familiei, a proprietății private și a statului vreau să discutăm în acest articol, deși voi prelua și de acolo multe idei, ci despre familie în general. Articolul de față mi-a fost inspirat de un altul citit recent, în care se analiza, hai să nu-i spunem prea dur, disoluția noțiunii de familie.

În ultimul secol, dar cu precădere în ultimele decenii, în mai toate țările lumii, conceptul de familie a suferit schimbări majore. Și în țările bogate, dar și în cele sărace, tinerii amână cât mai mult posibil să se căsătorească, iar procentul cuplurilor căsătorite care ajung la divorț este de la an la an tot mai mare.

Acest articol este primul dintr-o scurtă serie, așa că vom analiza mai mult cum a apărut familia în vechime și cum a evoluat aceasta în decursul istoriei.

• Omul este o ființă socială, auzim mereu acest lucru și de aceea omul are nevoie să trăiască într-o comunitate care poate fi mai mică sau mai mare. Foarte multe animale trăiesc în comunități, deoarece traiul în comun crește șansele de supraviețuire ale grupului și ale fiecărui individ în parte. Dar totodată omul este și o ființă egoistă, care are nevoie de propriul spațiu, care are nevoie uneori să se (auto)izoleze de ceilalți membri ai grupului. Atunci când egoismul se răsfrânge asupra creșterii și ocrotirii puilor (copiilor), acesta se numește egoism genetic și este de asemenea prezent la majoritatea animalelor: fiecare vrea să-și protejeze mai mult proprii pui, decât pe ai celorlalți membri ai grupului, deși în comun într-un grup toți sunt protejați. Despre egoismul genetic se discută foarte mult în ultimul timp, deoarece se pare că este o caracteristică fundamentală a ființelor vii.
• Istoricii afirmă că familia a apărut mai ales din motive economice. După ce epoca Comunei Primitive a trecut și au apărut așezările umane, sedentarizarea și agricultura, omul depășind stadiul de vânător-culegător, au apărut și diferențe economice între membrii grupului, prin acumularea diferențiată a bunurilor materiale de orice fel. Procesul a fost accelerat mai cu seamă atunci când au apărut valorile universale de schimb (metalele prețioase și banii în fond). Totodată în cadrul comunităților au apărut firesc și locuințele individuale, acestea diferențiindu-se desigur și în funcție de statutul economic al indivizilor. Toate acestea au făcut ca indivizii să încerce să-și protejeze mai mult și mai bine pe cei cu care se înrudea direct și traiul în comun a fost înlocuit cu traiul în cadrul unui grup mai restrâns numit familie.
• Diferențele dintre sexe există indiferent ce ne-am dori să credem sau ce am vrea să acceptăm. Astfel, atunci când se naște un pui, mama se știe cu siguranță care este, dar tatăl? Tatăl, care este mai puternic din punct de vedere fizic și de care depindea supraviețuirea grupului restrâns, își dorește (egoist) să-și protejeze proprii săi urmași, nu „să crească” progeniturile altor masculi. Așa este și la animale, așa este și la oameni. În cadrul unei familii, un tată are cât de cât o siguranță mai mare că își va crește proprii copii.
• Și în vremea Comunei Primitive, dar mai ales după sedentarizare, s-au cristalizat și dezvoltat ideile și credințele religioase, care în marea lor majoritate au propovăduit traiul într-o familie, monogamă de regulă, deși există religii care acceptă și familiile poligame.
• De asemenea când au apărut și instituțiile statale, au apărut și legile. Pentru o familie au contat legile care prevedeau transferul de proprietate (moștenirea averii) către urmași. Familia era cea care avea șanse mai mari să transmită urmașilor din generație în generație bunurile acumulate pe parcursul unei vieți.

Am enumerat așadar pe scurt factorii care au condus la apariția și evoluția familiei în toată societatea omenească: egoismul genetic, motivele economice, diferențele dintre sexe, religia și moștenirea averii. În articolul următor, analizând acești factori vom găsi și motivele care au condus la „erodarea” familiei în prezent, la modificarea tiparelor clasice ale acesteia, fără să afirmăm că acest fapt este rău sau bun. Pur și simplu se întâmplă în societatea modernă, fie că vrem fie că nu vrem.