De la mania lalelelor la bitcoin – Torsten Dennin (recenzie)

De la mania lalelelor la bitcoin (recenzie)
de Torsten Dennin, cu subtitlul O istorie a averilor câștigate și pierdute în piețele de mărfuri, Editura Meteor Press, București 2021, traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu

Mulți oameni, printre care mă număr și eu, sunt pasionați de istorie, deoarece istoria a fost întotdeauna fascinantă. Multe cărți de istorie însă se axează pe prezentarea evenimentelor politice și militare, pe descrierea bătăliilor, pe succesiunea regilor și împăraților sau pe alte asemenea evenimente. Este și firesc pe undeva să fie așa.

Dar pe lângă acestea mai există și viața oamenilor, a celor de rând și a celor „de vază”, care nu au fost însă regi și/sau împărați. Mie mi se pare foarte interesant să aflu și despre cum trăiau oamenii în vremurile trecute, ce preocupări aveau, ce probleme și provocări zilnice aveau de înfruntat și care era nivelul lor economic, adică al lor, al oamenilor și al societății în ansamblul ei.

Cartea de față, despre care vreau să vă vorbesc în cele ce urmează și pe care v-o recomand pentru o lectură interesantă, este o carte de istorie și de economie în același timp. Este o carte de cultură generală dar și de cultură financiară, binevenită la noi, deoarece se știe că noi românii nu prea avem ceea ce se numește educație financiară.

Ceva educație financiară a început să se facă acum în școala românească, însă marea majoritate a adulților efectiv nu știu să-și administreze banii și nici cum să-i investească. În De la mania lalelelor la bitcoin nu se discută despre mijloace de economisire și investire a banilor, ci doar despre bursele de mărfuri, la care se pot face investiții inteligente, dar și riscante în același timp, locuri unde unii oameni au făcut averi fabuloase într-un timp scurt, dar și locuri unde s-au pierdut averi colosale într-un timp și mai scurt.

În carte sunt prezentate succint și cu date concrete nici mai mult nici mai puțin de 42 de situații, exemple, evenimente, care au constat în mari crize ale burselor de mărfuri. În toate situațiile, dar absolut în toate, scenariul a fost același, adică o anumită marfă, din diverse considerente, a devenit din ce în ce mai scumpă, prin jocurile financiare ale celor care dominau sau încercau să domine piața. Unii au câștigat iar alții au pierdut averi colosale atunci când „bula” s-a spart și economia reală a adus la realitate speculațiile.

Prima din istorie a fost așa numita „criză a lalelelor” din Olanda, de prin anii 1600 și ceva. Acum știm cu toții că Olanda mai este numită și „țara lalelelor”, dar la vremea respectivă Olanda tocmai adusese primii bulbi de lalele din țări asiatice. Cum laleaua era considerată un simbol al elitelor și cum toată lumea dorea să fie considerată ca făcând parte din elită (nimeni nu acceptă că poate să facă parte și din „clasele de jos”), cererea de lalele a crescut brusc, dar mai cu seamă cererea de bulbi de lalele, care să poată fi plantați.

Între 1634 și 1637 prețul bulbilor de lalelele, stabiliți la bursa de mărfuri, a crescut atât de mult încât pur și simplu nu mai avea nici o legătură cu existența fizică a bulbilor. Se încheiau contracte fabuloase pe cantități de bulbi care nu puteau fi produși de fermieri în ani de zile, darămite să-i mai și vadă cineva. Pur și simplu se vindea și se cumpăra fictiv cu bani mulți, marfă care nu exista. Bineînțeles că la un moment dat bula speculativă s-a spart, deoarece așa se petrece mereu, când economia reală aduce piața „cu picioarele pe pământ”.

Credeți că oamenii au învățat ceva din asta? Nicidecum, deoarece astfel de crize se petrec mereu în lume, pentru că oamenii sunt lacomi și vor să câștige cât mai repede averi cât mai mari. Bunăoară au existat mai multe crize de acest gen pe piața grâului, a porumbului și chiar a aurului, argintului și diamantelor, la care ne-am aștepta ca prețurile să fie (și sunt în general) mult mai stabile.

A existat chiar și o bulă speculativă cu uleiul de soia în SUA, când se ajunsese să se tranzacționeze cantități de zece ori mai mari decât cele aflate în piață la un moment dat. Toată planeta nu putea produce atât de mult ulei de soia cât se vindea și se cumpăra fictiv la bursele de mărfuri, de către cei care încercau să se îmbogățească speculând ceva ce nu există.

Ultimul capitol din cartea De la mania lalelelor la bitcoin este dedicat criptomonedelor, ultima mare „găselniță” a tehnologiilor actuale. Din câte am citit, am înțeles că aceste criptomonede ar putea fi mijloace de plată corecte și utile, dacă ele ar fi în corelație strânsă cu cantitatea de bunuri și servicii de pe piață. Problemele apar când piața „o ia razna” fără nici o legătură cu economia reală.

Consider că această carte este deosebit de utilă și interesantă, așa că încă o dată v-o recomand!