Ce reprezintă indicii Gini și HDI?

Ce reprezintă indicii Gini și HDI?

În multe surse de informare, atunci când căutăm date despre o țară din lume, găsim chiar în caseta de rezumat de la început trecuți și indicii Gini și HDI, alături de suprafața și populația țării respective.

Wikipedia este un exemplu în acest sens, fiind o sursă rapidă și credibilă de informare, dar și pe alte site-uri de prezentare găsim imediat date relevante despre țara care ne interesează, inclusiv acești doi indici. Dar ce sunt aceștia și cum ne pot lămuri despre viața din țara respectivă?

Când vine vorba despre statistici, circulă o glumiță care spune că un român mănâncă în medie un pui fript într-un anume interval de timp, numai că vecinul meu mănâncă doi în vreme ce eu nu mănânc niciunul, dar media iese de un pui pe cap de om. Asta pe mine nu mă încălzește cu nimic, de vreme ce eu nu mănânc niciunul, deși media este de unul. Eu nu mănânc media…

Ei bine, coeficientul Gini arată cum este dispersată averea într-o țară, adică cum se împarte ea la locuitorii ei. Este de fapt o diferență statistică între fiecare valoare și valoarea medie. Dacă coeficientul Gini are valoarea zero, asta înseamnă că toți locuitorii au aceeași avere, care coincide cu media pe țara respectivă. Este desigur un caz pur teoretic, deoarece așa ceva cred că nici în comunism nu ar fi putut exista.

Dacă însă indicele Gini ia valoarea 1 (sau 100%) asta înseamnă că diferențele sunt uriașe, adică un om are o avere impresionantă în vreme ce ceilalți sunt săraci lipiți pământului. Si acest caz este unui pur teoretic, dar din cele pe care le-am explicat cât de simplu am putut, ne dăm seama că un coeficient Gini ridicat ne poate indica că în țara respectivă există o corupție ridicată și că inechitățile sociale sunt uriașe, de vreme ce doar foarte puțini au averi impresionante în vreme ce restul populației se zbate în sărăcie.

Corrado Gini (1884-1965) a fost sociolog și statistician italian și a prezentat acest coeficient propus de el într-o lucrare din 1912. A fost profesor la universitățile din Cagliari și Padova. Așadar indicele sau coeficientul Gini nu este „o găselniță” modernă foarte nouă, ci are peste 100 de ani de când se folosește în statistică și economie.

Economiștii au ajuns la concluzia că un coeficient Gini mediu (0,3 – 0,5) este „corect” pentru o țară democratică, deoarece nu toți pot fi egali și nici nu e bine să fie egali, deoarece ar dispărea motivația muncii: unii doresc să câștige mai mulți bani și muncesc mai mult pentru asta, alții pur și simplu sunt leneși și așteaptă doar să li se ofere.

Ca o curiozitate, atât România cât și Statele Unite se află în această „zonă”, cu un coeficient Gini mediu. Important este ca cei care au mulți bani să-i folosească pentru a da de lucru și celorlalți, adică să aibă afaceri cinstite și profitabile, pentru că atunci câștigă toți.

HDI este un alt indice important în statistici și înseamnă Human Development Index, adică indice al dezvoltării umane. Acesta este un indice compozit, adică se calculează în funcție de multe alte date statistice și ține cont în principal de speranța medie de viață, de venituri, de accesul la educație și la servicii de sănătate etc.

Acest indice a fost propus de economistul pakistanez Mahbub ul Haq, care a fost o perioadă și ministru de finanțe în țara lui. El a studiat în Pakistan, dar și la Cambridge în Anglia și Yale în SUA și a fost o somitate internațională în domeniul statisticii economice. Primul raport privind dezvoltarea umană este produs în 1989, dar după 1996 Indicele HDI începe să fie folosit frecvent, dar și perfecționat ca algoritm de calcul de către toate organismele internaționale.

Un HDI înalt înseamnă că un locuitor al țării respective are șanse bune în viață și va putea avea acces gratuit sau facil la educație de calitate și la servicii medicale. El va avea și o speranță medie de viață ridicată. Contează și câștigurile lunare care să-i asigure un trai decent dacă muncește și dorește să se perfecționeze. Am putea lega direct deci HDI de calitatea reală a vieții. Valorile HDI sunt tot între 0 și 1 (cazuri teoretice), dar de această dată un HDI mare este de dorit.

România este în „zona” cu HDI foarte ridicat (0,834 este destul de bine), fapt care i-ar putea surprinde pe cârcotași sau pe cei care obișnuiesc doar să se plângă că e greu. Nimeni nu spune că e ușor în țara noastră, dar dacă vrei poți studia și poți învăța, poți să te dezvolți ca persoană și poți trăi destul de bine dacă te ții de muncă. Acest indice se referă deci la șansele de a te dezvolta, pentru că cei ce nu vor, nici nu vor învăța și nici nu vor avea o viață de calitate.