Vinul din soiuri hibride. Ce este și de ce să-l evităm.

Vinul din soiuri hibride. Ce este și de ce să-l evităm

Chiar dacă în Uniunea Europeană cultivarea soiurilor hibride de viță de vie este interzisă prin legi și normative precise, România nefăcând nici ea excepție de la regulă, în gospodăriile țărănești încă se cultivă aceste soiuri de viță de vie.

Timp de mii de ani europenii au cultivat propriile soiuri de viță de vie, multe dintre acestea încă de pe vremea Greciei Antice și a Imperiului Roman. Aceste soiuri erau perfect adaptate condițiilor de climă din Europa și produceau struguri de foarte bună calitate și vinuri pe măsură, apreciate deopotrivă de regi și împărați, dar și de oamenii de rând.

Numai că pe la mijlocul secolului al XIX-lea (în jur de 1850), a ajuns în Europa filoxera (care înseamnă „iubitoarea de lemn”, de la filo și xero), o nenorocită de insectă venită din America, care înțepa pentru a se hrăni cu sevă, rădăcinile viței de vie. În decurs de câteva decenii toate plantațiile de viță de vie ale Europei au fost compromise, pentru că vremea aceea nu exista un tratament eficace contra filoxerei.

Culmea este că deși provenea din America, multe soiuri hibride americane de viță de vie erau imune la atacul filoxerei și de aceea au fost „importate” în Europa pentru a fi plantate în locul soiurilor vechi europene, numite și nobile. Astfel se face că soiurile hibride au pătruns masiv în toate țările europene care aveau o tradiție de milenii în fabricarea vinurilor de foarte bună calitate.

După alte câteva decenii europenii au învățat cum să își refacă viile distruse, plantând la loc soiurile nobile, care produc vinuri de bună calitate comparativ cu vinurile obținute din soiurile hibride. Dar de ce oare vinurile din soiurile hibride sunt proaste din punct de vedere calitativ?

• Un vin din soiuri hibride americane are un conținut periculos de mare de alcool metilic rezultat ca produs secundar în procesul natural de fermentare. În mod normal procentul de alcool metilic este de 5 ori mai mare, dar sunt semnalate cazuri, în urma analizelor de laborator desigur, când există alcool metilic și de zece ori mai mult decât în vinul produs din soiuri nobile. Alcoolul metilic este toxic, producând boli grave ale ficatului, orbirea și peste anumite limite, moartea.
• Dacă ar fi doar atât și ar fi de ajuns, dar vinurile din soiuri hibride, conținând mai puțin alcool (etilic de această dată), nu sunt stabile în timp și nu sunt supuse pe cale naturală procesului de maturare a vinurilor (veritabile). Toată lumea știe că vinurile adevărate devin din ce în ce mai bune odată cu trecerea timpului, dar acest fapt nu este valabil și pentru vinurile din soiurile hibride, care se oțetesc, se „zborșesc” și își pierd repede caracteristicile organoleptice.
• Vinurile din soiuri hibride nu pot fi vândute ca urmare a pericolului pe care-l prezintă pentru sănătatea consumatorilor, ori logica economică al unui producător de vin este să vândă. În gospodăriile țărănești soiurile hibride au pătruns de mai bine de 150 de ani și este foarte greu să-l determini pe țăran să le înlocuiască cu soiuri nobile. Vița de vie hibridă este mai rezistentă, poate fi întreținută cu mai puțină muncă și dă cantități mai mari de vin, ori țăranul vrea cantitate și nu calitate. El consumă vinul cu rudele sau cu diverse ocazii și chiar mai vinde la scară mică amatorilor de „vin de țară”, care nu vor înțelege că de fapt acel vin este o poșircă și nu unul de calitate.

Într-un articol viitor vom puncta care sunt concret soiurile de viță de vie hibridă care încă se mai cultivă în gospodăriile țărănești și ce prevede concret legislația europeană cu privire la înlocuirea suprafețelor de viță de vie hibridă cu soiuri nobile.