Ce este glanda pineală și ce rol are aceasta?

Ce este glanda pineală și ce rol are aceasta?

Dacă cineva v-ar spune că a fost descoperit organul care ne leagă, ne conectează cu astralul, cu divinitatea, ați fi reticenți sau entuziasmați? Ei bine, se pare că acest organ este o glandă micuță care se găsește în mijlocul creierului, numită glanda pineală și care are o foarte mare importanță în funcționarea armonioasă a corpului nostru.

Din punct de vedere al glandelor care alcătuiesc sistemul endocrin, glanda pineală este din punct de vedere cronologic ultima care a fost studiată de către medicină. Acest fapt este ușor de înțeles, deoarece, chiar dacă era cunoscută din vechime, localizarea ei în mijlocul creierului o făcea imposibil de studiat „pe viu”. Doar instrumentele moderne de imagistică medicală au permis studierea glandei pineale și trebuie spus că secretele ei încă nu au fost pe deplin elucidate.

Denumirea de glandă pineală vine de la forma ei asemănătoare cu un con de pin (sau cu un ananas cum spun alții). Această glandă este întâlnită la majoritatea vertebratelor, nefiind deci un atribut specific doar omului. Grecii antici au fost primii care au semnalat existența acestei glande, iar renumitul medic Galen (secolul al II-lea d.Hr.) o considera ca fiind un „gardian al sufletului”.

Deși este cam la fel de mare ca un bob de orez ceva mai răsărit (5-8 mm), glanda pineală are o importanță majoră în funcționarea creierului și a copului, deoarece ea produce melatonina, un hormon implicat în comanda și echilibrarea ciclului zilnic și sezonier al somnului, dar și în reglarea tensiunii arteriale (după ultimele studii).

În funcție de vârstă, există diverse etape în funcționarea glandei pineale. Asta explică de ce bebelușii dorm foarte mult (au niveluri ridicate de melatonină), dar și de ce la adolescenți apare o perturbare evidentă a orelor de somn (ei se culcă târziu dar și se trezesc târziu). Dar cel mai important factor care stimulează funcționarea glandei pineale este lumina. Când ochii o recepționează, producția de melatonină scade și corpul „se trezește”. Când se face întuneric, producția de melatonină crește și corpul se simte obosit, pregătindu-se de somn.

Același mecanism explică și de ce în anotimpurile calde cu multă lumină, oamenii se simt mai vioi, mai plini de viață și mai optimiști, în vreme ce în anotimpurile reci, când ziua este scurtă și noaptea lungă, oamenii sunt mai apatici, mai triști și chiar mai depresivi.

S-au descoperit în ultima vreme și legături strânse între funcționarea eficientă a sistemului imunitar și glanda pineală, prin intermediul unor mecanisme foarte subtile, dar și legături între creșterea în greutate și această glandă. Au apărut și suplimente alimentare cu melatonină pentru corectarea unor deficiențe ale somnului, dar care trebuie spus că pot fi luate doar cu supraveghere medicală.

Din vechime învățații au legat glanda pineală, așa cum am mai spus, de „corpul astral”, de suflet, astfel că învățații din Orient o consideră ca fiind „al treilea ochi”. Cercetările continuate în Evul Mediu și mai apoi în epoca modernă par să confirme acest fapt, mai ales că în glanda pineală au fost găsite celule asemănătoare celor de pe retină. Poate astfel glanda pineală să perceapă lumina, fiind în mijlocul creierului? Ei bine, la unele broaște există în creștetul capului un senzor de lumină legat de glanda pineală, dar la om sau la alte vertebrate? Dar dacă această glandă ar fi un „senzor” pentru alte tipuri de radiații (lumină nevăzută)?

Un alt lucru stabilit clar de știință este că glanda pineală determină și funcționarea intuiției, în vreme ce emisferele cerebrale sunt legate de gândirea logică, de raționamente. Cu alte cuvinte, putem să înțelegem astfel de ce unele persoane pot să perceapă realitatea nu neapărat prin simțuri și gândire „rece”, dar și la nivel intuitiv.

În apropierea glandei pineale, tot acolo adânc în creier, este situată și glanda pituitară, ambele glande fiind în conexiuni încă neelucidate pe deplin. Dar despre glanda pituitară vom discuta în alt articol.