Când este Roș Hașana, anul nou evreiesc, în 2023?

Când este Roș Hașana, anul nou evreiesc, în 2023?

Încă din vremuri străvechi mai toate popoarele lumii au avut propriile calendare, iar multe dintre ele sunt încă folosite și astăzi, mai ales în scopuri ritualice, în vreme ce în mod oficial, cam toată planeta folosește același calendar universal gregorian.

Evreii nu puteau să nu aibă și ei propriul lor calendar, fiind un popor care s-a format cu multe mii de ani în urmă și care a fost contemporan și cu egiptenii și cu babilonienii și cu grecii și romanii. În acest an, data de 15 septembrie este anul nou evreiesc, astfel că 16 septembrie este prima zi a anului 5784, după cum numără evreii trecerea timpului.

Rosh Hashanah (sau Roș Hașana) se numește marea sărbătoare evreiască care este asociată cu ziua în care au fost creați primii oameni, adică Adam și Eva. Iată dar că după evrei s-au adunat 5783 de ani (până acum) de la Adam și Eva. Roș Hașana este prima zi din cele zece zile ale penitenței care se încheie deci pe 25 septembrie cu Yom Kippur (sau ziua ispășirii – cea mai sfântă zi din iudaism).

În fiecare an data acestor sărbători variază, în intervalul cuprins între a doua parte a lunii septembrie și prima parte a lunii octombrie, asta deoarece calendarul evreiesc este unul luni-solar (adică un calendar lunar la bază, ajustat cu cel solar). De altfel majoritatea calendarelor antice erau lunare și din această cauză produceau în timp unele erori, corectate ulterior de calendarele solare, deoarece dacă se ia ca referință mișcarea Pământului în jurul Soarelui, precizia este mult mai ridicată.

Ce fac evreii de Roș Hașana? Ei bine, trecerea în noul an se sărbătorește printr-o cină, după ce în prealabil în comunitățile de evrei s-a anunțat sărbătoarea prin sunete de trâmbiță (sau corn). De altfel în Tora, carte sfântă a evreilor, ziua se mai numește și Yom Hatrua (adică ziua sunării).

Cina se mănâncă în familie și de pe masă nu trebuie să lipsească mâncăruri simbolice, cum ar fi merele unse cu miere (pentru ca noul an să fie dulce), la care se mai adaugă rodii, curmale, fasole verde, praz, morcovi, o sfeclă roșie și cap de pește. Iată deci că cina pare a fi una săracă după standardele occidentale, la care trecerea în noul an se sărbătorește cu mare fast și mâncăruri care mai de care.

Pentru evrei, după intrarea în noul an până la Yom Kippur urmează zece zile de penitență, de meditație și autocunoaștere, în care fiecare credincios trebuie să-și analizeze viața și greșelile pe care le-a făcut în anul ce tocmai s-a încheiat, pentru a căuta să se îndrepte și să fie judecat mai puțin aspru când va ajunge în fața scaunul Creatorului.

Prima zi a noului an este și prima zi a lunii Tișrei după calendarul evreilor, care iată că este o lună de toamnă în emisfera nordică. Urările obișnuite sunt „Șana tova” (un an bun) și „Șana tova ve metuka” (un an bun și dulce). Anul viitor, adică în 2024, evreii vor sărbători anul nou pe 2 octombrie. Ei calculează aceste date după formule complicate, moștenite din vechime.