7 lucruri despre Postul Mare pe care ar trebui să le știi

7 lucruri despre Postul Mare pe care ar trebui să le știi

În Biserica Ortodoxă, dar nu numai, Sărbătorile Pascale sunt precedate de un post lung și greu. Este cel mai lung post din an, ca și durată, dar și cel mai aspru, deoarece zilele când se poate mânca pește (ca o alternativă la carne) sunt doar două.

Statisticile arată că procentul celor care țin „ca la carte” întregul post nu este prea ridicat, cam unul din unsprezece români încumetându-se la o asemenea încercare de voință.

Un procent mult mai mare de români însă țin postul în zilele de miercuri și vineri (când oricum se ține post și peste an), iar alții doar în prima și ultima săptămână.

Articolul de azi nu se adresează în mod special celor care sunt interesați să țină postul. Poate sunt printre voi persoane care vor să afle mai multe despre perioada postului sau care sunt încă indecise dacă să îl țină sau nu și acest articol le poate fi de ajutor.

Așa că vă voi scrie în continuare câteva lucruri, 7 la număr, despre această perioadă care se vrea și trebuie să fie, una de renaștere fizică și spirituală.

1. Postul are șapte săptămâni propriu-zise (11 martie – 27 aprilie în acest an 2019) și una „pregătitoare”, numită și săptămâna „albă” (4 – 10 martie anul acesta). În săptămâna „albă” nu este voie să se mănânce carne, dar ouă, lapte și brânzeturi da. În Postul Mare sunt interzise a fi consumate produsele de origine animală.

2. Călugării din mănăstiri țin un post și mai sever, fiind interzise uleiul și vinul, precum și dulciurile. Există însă zile cu dezlegare la ulei și vin, adică zile în care mâncărurile vegetale pot să fie gătite și cu ulei, iar un pahar de vin se permite totuși, ca energizant sau revigorant.

3. În vechime, în unele regiuni ale țării, bunicile și bunicii noștri nici măcar nu găteau în vase în care se gătea de obicei. Pur și simplu toate oalele și tigăile în care se gătise carne în timpul iernii erau urcate la propriu în podul casei, de unde se coborau pentru a fi utilizate alte vase, special destinate postului.

Acum ne-am modernizat și o friteuza se poate la fel de bine folosi și pentru a găti cele mai grozave mâncăruri de legume, nu doar friptura. Dacă e bine spălată, nu o să aibă urme de grăsime animală, așa încât nu e nevoie de a „coborî” din pod ”friteuza de post”.

4. Tehnica gătitului a evoluat foarte mult, iar condimentele de tot felul pot aromatiza mâncarea de orice fel pentru a o face gustoasă și apetisantă, indiferent de ingrediente. În multe orașe există mici localuri care gătesc pe loc, iar clienții cumpără tot de felul de cartofi prăjiți cu gust de neuitat.

Chiar și acasă poți găti cei mai buni cartofi prajiti fara ulei, dacă ai ce îți trebuie desigur. Folosind condimentele potrivite și mâncarea de post poate fi deosebit de gustoasă, iar cu o gospodină vrednică în casă, postul este ușor de ținut, pentru că nu vei „duce dorul” cărnii.

5. În privința gustului, cei mai severi monahi susțin că mâncarea nu trebuie gătită prea bine, adică nu ar trebui să aibă un gust grozav, pentru că numai așa penitența este maximă. Creștinii „civili” însă sunt mai degrabă adepții ideii că „dacă tot nu avem voie să mâncăm carne, măcar legumele să fie gătite cu pricepere și să aibă gust grozav”.

Despre asta am o amintire personală din Bulgaria. Se știe că vecinii noștri de la sud sunt mari „meșteri” la cultivarea legumelor, dar sunt și la gătitul lor. La o masă oficială (nu era zi de post) ni s-au servit la început ca aperitive, mai multe sortimente de legume, gătite așa de fain că nici nu am știut că nu au deloc carne. Cărnurile au venit mai încolo, sub formă de grătare, că și ei sunt iubitori de așa ceva, nu numai noi românii.

6. Postul Mare nu se referă doar la mâncare. De exemplu soții nu au voie să aibă în această perioadă relații intime. Eu nu cred că toți respectă regula, că dacă ar fi așa, prin noiembrie/decembrie nu s-ar mai înregistra deloc nașteri, ori datele arată că se nasc copii în toate lunile anului, indiferent de calendarul posturilor.

7. În această perioadă creștinii trebuie să fie mai buni, mai iertători și mai toleranți. Li se cere să frecventeze biserica cât mai des, să postească, apoi să se spovedească la preot pentru ca în final să se împărtășească.

Evident că părerile sunt împărțite când vine vorba de a ține sau nu post. Unii adepți susțin că postul este bine-venit și benefic pentru sănătate, pentru că după ce s-au consumat cărnuri și grăsimi în exces pe timpul iernii, o perioadă de pauză pentru ficat este foarte indicată. Și nu pot decât să fiu de acord cu această afirmație. Pauzele digestive de acest gen fac bine organismului.

Alții însă, chiar medici după cum am mai citit, susțin că postul reprezintă o perioadă când corpul este privat inutil de substanțele necesare și este supus unui stres suplimentar. Chiar reprezentanții bisericii afirmă că femeile gravide, copiii și persoanele bolnave nu trebuie să țină post.

Eu personal cred, după cum am discutat și cu prelați, că fiecare om ar trebui să țină post atât cât poate, atât cât se simte el bine. Și mai cred că adevăratul post trebuie ținut în fiecare zi a vieții sub forma cumpătării la mâncarea de orice fel, sub forma faptelor bune și a iubirii față de aproapele nostru.

Tu ții post în această perioadă a anului? Crezi că a nu mânca carne o perioadă de timp poate ajuta organismul?