De ce a luat foc Australia? O nouă ipoteză!

De ce a luat foc Australia? O nouă ipoteză care arată că intervenția omului în natură poate avea consecințe chiar dacă e făcută cu intenții bune

La începutul acestui Nou An au curs zilnic știrile despre incendiile devastatoare din Australia. Suprafețe uriașe de păduri au ars și un număr colosal de animale sălbatice au pierit. Acestora li se adaugă animale domestice și oameni.

În ceea ce privește cauzele, s-a dat vina ca de obicei în ultimii ani pe încălzirea globală. Se pare totuși că unele incendii au mai fost produse de acțiunea total iresponsabilă a unor minori teribiliști, poliția australiană anunțând că a efectuat peste două sute de arestări.

Desigur, încălzirea globală și seceta pot favoriza extinderea unui incendiu apărut mai mult sau mai puțin accidental, dar nu încălzirea cu un grad Celsius provoacă incendii. În alte perioade clima Terrei a fost mult mai caldă ca acum, pe vremea dinozaurilor de exemplu. Atunci exista o vegetația luxuriantă, cu arbori uriași și chiar ferigi arborescente.

Încălzirea bruscă provocată de om este cu siguranță un fapt negativ. În decursul istoriei planetei, perioadele reci și calde s-au succedat, dar trecerea de la una la alta a fost lentă, în zeci sau sute de mii de ani, nu rapide ca acum. Rapiditatea transformărilor provoacă dezastre, fenomene meteorologice extreme, de nedorit.

Peste toate acestea un articol foarte interesant scris de un român stabilit în Australia, mi-a atras atenția și mi-am pus și eu problema pe care și-o pun oamenii de multă vreme: oare cât de mult putem interveni asupra naturii ca să nu o perturbăm și oare uneori, acțiunea omului nu ar fi tocmai în beneficiul naturii?

Despre ce este vorba? Militanții mișcărilor ecologiste au fost foarte activi în Australia ultimelor decenii și Parlamentul țării a adoptat multe legi, care acum s-au întors ca un bumerang (că tot e arma aborigenilor australieni) împotriva oamenilor și naturii, în loc să o protejeze.

Concret, multe păduri au fost declarate rezervații în care a fost total interzisă acțiunea omului. Pădurile Australiei au eucaliptul ca un arbore foarte răspândit, dar și alți arbori au proprietăți similare.

Eucaliptul conține uleiuri esențiale foarte inflamabile, care prin intermediul frunzelor căzute au ajuns pe sol. Tot solul pădurilor a devenit astfel un strat foarte inflamabil, care a propagat incendiile cu o viteză amețitoare.

În pădurile noastre de exemplu, sau în altele din zonele temperate, chiar dacă nu se intervine, stratul de resturi de vegetație de pe sol putrezește, ajutat de umiditate. Pe acel strat se dezvoltă ciuperci și mucegaiuri care reciclează resturile vegetale. În Australia e secetă însă și nu de acum. Australia este un continent foarte arid, foarte uscat, astfel încât stratul de resturi vegetale a devenit strat combustibil.

Pe vremuri, când pădurile nu erau rezervații naturale, aborigenii, dar și fermierii, curățau mereu pădurile. Se știe că de sute de ani aborigenii obișnuiau chiar să producă incendii controlate, sub formă de semicerc, astfel încât animale sălbatice prinse în zonă aveau pe unde să scape. Un incendiu dacă apărea accidental din cauza secetei, nu se propaga pe suprafețe uriașe, ci producea doar daune locale.

Cam la fel procedau și țăranii noștri pe vremuri când erau proprietari de păduri. Știau din moși-strămoși că pădurile trebuie curățate, pentru a fi menținute sănătoase. Exploatau astfel sute de ani pădurile fără să perturbe echilibrul naturii, tăind arborii uscați, culegând ciupercile comestibile și fructele atât de valoroase.

Mergând mai departe în a analiza intervenția oamenilor în natură, îmi amintesc cum la noi (și nu numai la noi) în zonele de munte, oamenii construiau „praguri”, adică niște trepte din bușteni așezați perpendicular pe cursul unui râu. Apa curgea astfel mai lin, protejând malurile și reducându-se eroziunea.

Dar exemple de acest fel pot fi găsite cu sutele, pentru că în decursul mileniilor de civilizație, peste tot în lume, oamenii au intervenit de multe ori benefic asupra elementelor naturale: au stabilizat munții, au construit canale și bazine de retenție ca să reducă inundațiile, au îngrijit pădurile, pășunile și bălțile etc.

Doar goana după profit a făcut ca oamenii să exploateze sălbatic natura în ultimii două sute ani. Pe de altă parte și ecologiștii, prin măsurile lor extreme, pot face mai mult rău decât bine, dacă nu se iau în calcul toate efectele negative care pot să apară.

Eu personal sunt dintre aceia care cred că omul poate și trebuie să intervină responsabil asupra naturii, pentru a o proteja și a-și proteja astfel și mediul în care trăiește. Trebuie echilbru în toate.