7 lucruri despre viruși pe care ar trebui să le știi

7 lucruri despre viruși pe care ar trebui să le știi

Toate canalele de informații ne dau zilnic vești despre ce se mai întâmplă cu epidemia virală declanșată în China. Este fără îndoială o mare problemă de sănătate pentru întregul glob pământesc, cum sunt întotdeauna bolile provocate de viruși.

Dar ce sunt totuși virușii și de ce sunt atât de greu de combătut? De ce ni se spune că la o boală virală antibioticele sunt inutile? Cum să facem ca să ne ferim de infecțiile virale și cum să procedăm în cazul în care ne-am îmbolnăvit?

Pentru început vom stabili doar câteva lucruri foarte simple despre viruși, lucruri care bine știute ne vor indica și calea de urmat pentru a face față unei îmbolnăviri, sau calea de urmat ca să evităm pe cât posibil îmbolnăvirile.

1. Virușii sunt agenți patogeni de dimensiuni foarte mici. Sunt de dimensiunile macromoleculelor organice, ca termen de comparație, adică de sute de nanometri.

2. Virușii nu sunt microbi. Pe lângă un virus, un microb este un uriaș. Microbii înseamnă forme mici de viață (de la micro și bios), și cuprind bacteriile, fungii (ciuperci microscopice), protozoarele, amibele etc. Un microb poate fi un organism unicelular sau chiar pluricelular. În știința numită microbiologie însă se studiază și virușii. Deci virușii nu sunt microbi, nu sunt alcătuiți din celule, ci doar din macromolecule organice.

3. Virușii nu se pot reproduce decât în interiorul unei celule gazdă. Un virus nu are metabolism propriu, de altfel nu are nici un fel de metabolism. Nu se hrănește. De aceea antibiotice nu-l omoară, sunt inutile pentru a distruge virușii.

4. Biologii încă sunt în dilemă dacă să includă virușii ca fiind forme de viață sau doar ca aglomerări de macromolecule organice. Virușii nu se înmulțesc prin diviziune celulară, ca marea majoritate a organismelor vii, ci parazitează nucleul celulei gazdă, îi „rescrie” ADN-ul și o păcălește să „fabrice” noi viruși. Unii cercetători îi consideră „vii”, alții nu. În orice caz, virușii sunt la „granița” dintre lumea vie și lumea nevie, fiind totuși alcătuiți din substanțe chimice organice.

5. Virușii pot infecta toate formele de viață de pe Terra, adică plante, animale, oameni și microbi. Da, și microbii pot să aibă boli cauzate de viruși. Bacteriofagi se numesc virușii care atacă microbii.

La începutul microbiologiei ca știință cu aplicații în medicină, se inițiaseră studii pentru a trata anumite boli microbiene cu ajutorul bacteriofagilor, adică virușii să fie folosiți ca să „mănânce” microbi. Ei, nu să-i mănânce, ci să-i îmbolnăvească, distrugându-i.

Dar după ce a apărut penicilina, primul antibiotic, s-a renunțat la idee. Faptul că microbii au căpătat rezistență la antibiotice a făcut ca studiul bacteriofagilor să ia din nou amploare, în ultimii ani, deja cu rezultate foarte bune.

6. Proprii anticorpi te pot proteja de viruși, pentru ca atunci când aceștia ajung în corp, să fie anihilați. Medicamentele care tratează diverse boli virale sunt foarte puține. Imunitatea organismului este cea mai importantă armă de luptă împotriva acestor mici bestii. Deci ca să te tratezi de o boală virală trebuie să ai răbdare și un organism în perfectă stare de funcționare, adică să ai o bună rezistență și anticorpi.

7. Cel mai bine este să te ferești de contactarea unei boli virale. Izolarea este cea mai sigură metodă, adică să nu vii în contact cu persoanele bolnave, lucru foarte dificil într-o lume în care călătoriile pe tot globul au ajuns banalități.

Acesta este un prim articol din serie. Voi reveni, discutând mai detaliat toate chestiunile pe care aici doar le-am punctat.