Materia întunecată – Blake Crouch (recenzie)
Cartea lui Blake Crouch, Materia întunecată, o am pe listă de ceva vreme. Am tot cochetat cu ideea de a o citi dar mereu am amânat. Știți, este o vorbă care zice că toate se fac la timpul lor. Probabil că nu a fost până acum momentul să o citesc. Așa că mi-am comandat-o de la Libris.ro.
Trec însă printr-o perioadă în care am revenit la preocupările pe care le aveam acum vreo 10 ani și care țin de domeniul dezvoltării personale. Nu zic că în ultimii 10 ani nu m-am ocupat de dezvoltarea personală, ci că nu i-am mai dat așa multă atenție, fiind atrasă de alte subiecte.
De ce pun ca referință 10 ani? Pentru că prin 2009-2010 am citit foarte multe cărți de dezvoltare personală și eram fascinată de cele care aduceau în discuție fizica cuantică. Nu sunt mare iubitoare a fizicii studiate în școală, dar prin lecturile de acest gen am început s-o privesc cu alți ochi.
Ei bine, Materia întunecată este un roman care are la bază unele teorii din fizica cuantică și după cum poate bănuiți este un roman din categoria science fiction. Titlul original al acestuia este Dark Matter și a fost publicat inițial de Blake Crouch în anul 2015, și după un an a și fost tradus la noi și publicată varianta în limba română la editura Rao.
Despre ce este vorba în Materia întunecată
Cred că este prima recenzie în care nu prea știu cum să vă spun despre ce este vorba în carte, pentru că ar trebui să mă apuc să povestesc despre teorii din fizica cuantică, cum este celebrul paradox cunoscut sub numele de „pisica lui Schrödinger”, despre teoria jocurilor a lui John von Neumann sau teoria stringurilor care sugerează existența multiversului, despre teoriile referitoare la existența materiei întunecate sau despre alte teorii care ne vorbesc despre faptul că avem capacitatea de a ne crea propria realitate.
Privită din această perspectivă, cartea lui Blake Crouch poate speria pentru că acestea nu sunt noțiuni cu care să ne simțim prea confortabil și sunt mai greu de digerat. Poate că nu toată lumea le poate înțelege, nu toți credem că ar fi și adevărate sau posibile.
Însă, dacă ești iubitor al genului Science Fiction cred că Materia întunecată este un must read și că o să-ți placă. Teoriile pe care le are la bază sunt ele în sine fascinante și Blake Crouch a știut foarte bine să le transpună în poveste.
La urma urmei, cine spune că aceste lucruri nu ar putea într-o zi să și devină realitate? Așa cum Jules Verne la vremea lui era considerat un vizionar visător, iar mai apoi multe dintre dintre cele scrise de el au devenit realitate, așa și părți din povestea lui Blacke Crouch poate au șansa de a fi posibile în viitor.
Eroul principal al cărții este Jason Dessen, un fizician care este pe cale să inventeze o tehnologie complexă pentru transferul interdimensional. Acesta însă se îndrăgostește de Daniela, care este o talentată pictoriță, își întemeiază împreună o familie și, din cauză că băiețelul lor este bolnav, ambii sunt nevoiți să renunțe la visurile pe care le au.
Jason optează să rămână doar un profesor obișuit de fizică dintr-un colegiu din Chicago în timp ce prietenul lui cel mai bun își continuă cercetările și după 15 ani face descoperirea pe care Jason ar fi trebuit de fapt să o facă dacă nu ar fi renunțat.
Cei doi se întâlnesc pentru a sărbători acest succes doar că, după ce se despart, Jason este atacat de un necunoscut cu mască pe față care îl răpește și de aici totul devine o adevărată nebunie. Romanul nu este doar science fiction ci și thriller, descriind călătoria înspăimântătoare a lui Jason în universuri paralele.
Jason, cel care își începe povestirea, cel căsătorit cu Daniela și care are un băiat în vârstă de 15 ani este „transferat” într-un univers paralel în care același Jason a ales cu 15 ani în urmă să-și continue cariera și cercetările de fizician și reușește să construiască un „cub magic”, un cub cu materie întunecată, care ar permite oamenilor să călătorească, să intre (nici nu știu cum să mă exprim ca să înțelegeți) în universuri paralele.
„E înfricoșătoare ideea că fiecare gând al nostru, fiecare alegere pe care o facem în viață se ramifică într-o altă lume.”
Jason, omul de familie își dorește și încearcă să se întoarcă în lumea lui, la Daniela lui, marea lui iubire, la singurul lui băiat, la viața lui perfectă în imperfecțiunea ei și de aici începe o călătorie prin lumi paralele ajutat fiind de acel cub magic și de o substanță pshihotropă care îl ajută să dezactiveze acea parte a creierului care ne-ar împiedica pe noi oamenii să percepem universurile paralele. Sună nebunesc, știu! Dar mi se pare fascinantă ideea.
Privită din altă perspectivă, Materia întunecată este despre alegerile pe care le facem în viață, despre cum pot aceste alegeri să ne influențeze viața, despre cât de departe am fi dispuși să mergem pentru a avea viața la care visăm. Este și o frumoasă poveste de dragoste în același timp.
Dacă sunteți familiarizați cu aceste noțiuni care țin de teoriile despre care v-am vorbit mai sus vă recomand să citiți cartea. O să vă placă și în același timp o să vă pună pe gânduri.
„Mă întreb dacă asta simte Dumnezeu – exaltarea stârnită de ideea că ai rostit un cuvânt și o lume întreagă a prins ființă.”
Părerea mea despre Materia întunecată
Din punctul meu de vedere, Materia întunecată este un thriller Science Fiction de nota 10. Un roman care te pune pe gânduri și te face să reflectezi mai mult la propria existență. Îți arată cât de important este ceea ce gândești, ba mai mult decât atât, ceea ce simți.
Mintea noastră, prin credințele ei este limitativă, dar cum ar fi să o avem deschisă, să vedem ceea ce încă nu putem percepe cu ochiul liber? Oare cum ar fi să vedem cu ochii noștri… infinitul? Ar putea mintea noastră să-l cuprindă? Te-ai întrebat vreodată cum ar fi să ai posibilitatea să vezi diferitele versiuni ale tale în diferite ipostaze/realități în funcție de deciziile pe care le-ai putea lua sau le-ai luat la un moment dat?
Multe sunt întrebarile pe care ți le lasă în memorie acest roman și tocmai de aceea îl consider unul care a meritat să-i dau 5 steluțe pe Goodreads și pe care vă invit să-l citiți și voi.
„Nu pot să nu mă gândesc că suntem, de fapt, mai mult decât suma propriilor noastre alegeri și că toate drumurile pe care am fi putut apuca la un moment dat intervin într-un fel sau altul în matematica identității noastre.
Dar niciunul dintre ceilalți Jason nu contează.
Nu vreau viața niciunuia dintre ei.
O vreau pe a mea.
Fiindcă în ciuda dezastrului în care s-a transformat totul aici, n-aș vrea să fiu nicăieri altundeva decât alături de această Daniela și de acest Charlie. Dacă s-ar schimba fie și un detaliu minuscul, ei n-ar mai fi cei pe care-i iubesc eu.”
Leave a Reply