Ce legătură există între un rege viking și căștile wireless?

Ce legătură există între un rege viking și căștile wireless?

Chiar așa, ce legătură ar putea să existe între un rege viking care a trăit înainte de anul 1000 d.Hr. și un gadget ultramodern, care a apărut de puțină vreme, comparativ cu lungile perioade istorice? Citește mai departe și vei afla.

Cam tot ceea ce folosim în vremurile noastre reprezintă efortul multor cercetări efectuate pe parcursul a zeci, sute și chiar mii de ani. Nimic din ceea ce ne înconjoară nu a fost inventat „din nimic” peste noapte.

Bunăoară, comunicațiile între foarte elemente componente ale unei rețele din interiorul unei clădiri doar (nu vorbim de rețelele de telefonie care acoperă țări întregi și continente) presupuneau existența a foarte multe fire, cabluri, prin care să treacă curenții electrici de mică intensitate.

RS-232 a fost un standard american implementat în anii 1960 care stabilea niște norme ce au făcut posibilă legarea între ele a multor componente cum ar fi calculatoare (mari, uriașe, așa cum erau în vremurile acelea), telefoane, telexuri etc. dintr-o clădire de birouri. Cum clădirile de birouri au devenit din ce în ce mai mari și numărul componentelor care trebuiau legate între din ce în ce mai mare de asemenea, legăturile obișnuite prin cabluri au devenit (aproape) imposibile. Pur și simplu ar fi fost necesare mult prea multe cabluri.

Așa că în 1998 (pe 7 mai, mai precis) a fost lansat un standard de transmisie de informații la mică distanță prin unde radio. Este cel pe care-l folosești și tu și la căști wireless, dar și la multe alte dispozitive moderne și care se numește Bluetooth. Dacă am traduce mot-a-mot din engleză, ar fi ceva de genul „dinte-albastru”. De ce tocmai un dinte albastru ar fi o denumire potrivită pentru un standard de frecvențe radio?

Ei bine, creatorii sistemului nu s-au gândit deloc la așa ceva. Pur și simplu într-o discuție, Jim Kardach (de la Intel, unul dintre cercetători), a fost impresionat de către Sven Mattisson, care i-a povestit ceva despre regele viking Harald „Bluetooth” Gormsson, care a domnit peste un regat situat în Danemarca, Norvegia și Suedia de azi între anii 958 și 986 e.n. (d.Hr. adică).

Așa cum regele Harald a unit triburi vikinge din Danemarca și din teritorii vecine (situate în Norvegia și Suedia de azi), așa și dispozitivele electronice se pot „lega” între ele prin unde radio, după noul standard inventat special pentru așa ceva.

Bluetooth folosește frecvențe radio situate între 2,402 GHz și 2,48 GHz, adică din domeniul microundelor. S-au ales aceste frecvențe tocmai pentru că erau potrivite pentru comunicații la mică distanță cu un consum foarte mic de energie. În niște căști wireless de exemplu legate prin Bluetooth de telefonul mobil, încap niște baterii minuscule.

Dar multe alte dispozitive folosesc tehnologia Bluetooth, de exemplu chiar și un cuptor cu microunde modern se poate lega într-o rețea ca să fie controlat de la distanță. Despre sistemele din automobile, care leagă telefonul smart la sistemul audio al mașinii nu mai vorbim, că sunt cunoscute de toată lumea.

În decursul anilor și acest sistem bluetooth foarte modern a evoluat, fiind acum la a cincea generație. Cu fiecare nouă generația s-a îmbunătățit câte ceva, pentru a crește eficiența transmisiei de date și a reduce întreruperile accidentale.

Sisteme din casă au limitată distanța la 10 metri, dar există și sisteme Bluetooth care pot transmite date și la 100 de metri, desigur cu un consum mult mai mare de energie. Acestea sunt însă folosite în medii profesionale.

Revenind la bravul rege viking, care s-a și creștinat în acei ani, unind apoi și religios triburile vikinge, trebuie să mai spunem și că sigla Bluetooth pe care o vedem peste tot este de fapt o reprezentare a inițialelor numelui său, Harald, în caractere runice, alfabetul străvechi folosit în Scandinavia.