De ce începe noul an pe 1 ianuarie?

De ce începe noul an pe 1 ianuarie?

Iată în titlul articolului o întrebare care multora li s-ar putea părea banală. Probabil că mulți consideră acest fapt foarte firesc, adică faptul că Anul Nou începe pe 1 ianuarie, încât nici nu mai are rost să te întrebi de ce-i așa, pentru că așa a fost de când lumea.

Însă nu a fost dintotdeauna așa și chiar dacă și acum există țări și popoare care-și țin propriul calendar (cel chinezesc bunăoară), toate țările țin de fapt calendarul oficial „mondial”, în care anul începe de la 1 ianuarie. Acesta se numește calendar gregorian și este calendarul oficial astăzi pe întreg globul pământesc. Numele vine de la Papa Grigore al XIII-lea (sau Gregorio), este un calendar solar, adică se bazează pe mișcarea de rotația a Pământului în jurul Soarelui și a fost introdus pentru prima oară în 1582.

Calendarul gregorian înlocuia vechiul calendar iulian, utilizat de pe vremea Imperiului Roman, introdus fiind prin reformele lui Iuliu Cezar. La romani în vechime anul începea odată cu 1 martie, prima lună a anului fiind dedicată cui altcuiva decât zeului războiului, Marte. Dar mult înaintea romanilor, babilonienii care aveau propriu calendar, începeau anul în jurul echinocțiului de primăvară (21-22 sau chiar 25 martie după alte surse istorice). Egiptenii însă începeau noul an pe 29-30 august (calendarul alexandrian), modificat apoi de bizantini care începeau anul odată cu data de 1 septembrie.

Acest obicei bizantin a rămas și astăzi în biserica ortodoxă și în alte biserici creștine răsăritene, care încep anul (bisericesc) la 1 septembrie. Au mai fost în vremea de demult și civilizații care începeau noul an odată cu 25 decembrie (dată asociată cu solstițiul de iarnă și cu momentul în care ziua începea să crească).

Așadar ziua în care se consideră că începe noul an a fost stabilită de fapt printr-o convenție, că nu există în mișcarea (continuă) a Pământului în jurul Soarelui un moment ce poate considerat „zero”. Data de 1 ianuarie ca dată de început a anului a fost adoptată relativ recent (pe scara istoriei) de majoritatea țărilor lumii.

Astfel Franța a ales 1 ianuarie 1564 ca zi de început a unui nou an, Germania la 1544, Țările de Jos la 1556 și 1573 (alte secte), Spania și Portugalia în 1566, iar țările nordice (Suedia, Norvegia și Danemarca) în 1599. Scoția a trecut odată cu 1 ianuarie 1600 la noua dată, în vreme ce restul Imperiului Britanic, abia la 1752 (deh, englezi conservatori). Rusia a trecut în 1725 la 1 ianuarie ca primă zi a anului, iar alte țări din Asia și Africa abia după anul 1800 au început să socotească anii după noul calendar.

Interesant este și faptul că bisericile creștine orientale (deci și cea ortodoxă) leagă 1 ianuarie de operațiunea de circumcizie a pruncului Iisus, știut fiind faptul că la băiețeii evrei circumcizia era efectuată potrivit tradiției în a 8-a zi după naștere, ori 1 ianuarie este exact a 8-a zi după 25 decembrie.

Acum toate țările lumii celebrează cu fast venirea noului an pe 1 ianuarie și nimeni nu-și mai pune problema de ce este așa.