De ce sunt atât de urmărite întrecerile sportive?
Acum tocmai s-a încheiat o nouă ediție a Campionatului Mondial de Fotbal, întrecere care a fost urmărită pe tot globul de miliarde de oameni. Recorduri uriașe de audiență sunt stabilite și de alte sporturi cum ar fi baschetul, atletismul, baseball-ul, crichetul, hocheiul, tenisul de câmp și de masă, voleiul, rugbiul etc.
Ne întrebăm oare ce resorturi psihologice îi îndeamnă pe oameni să manifeste atât de mult interes pentru sporturi, interes care uneori depășește limitele normalului, interes care provoacă trăiri psihologice dintre cele mai intense și patimi de nedescris în rândul a miliarde de persoane?
Răspunsul nu trebuie căutat aici și acum, în această epocă modernă în care televiziunea, radioul și internetul ne-au adus sporturile în fața ochilor în casele noastre. Răspunsul poate fi găsit dacă vom demult adânc în istorie, încă din vremea comunei primitive și adânc în psihologia omului. În vremuri străvechi abilitățile de luptător și de vânător erau esențiale pentru supraviețuirea unui trib, a unei familii și a speciei umane în general și de aceea cei mai iscusiți erau văzuți în comunitățile lor ca niște eroi.
Întrecerile dintre membrii unei comunități erau de aceea văzute ca niște antrenamente foarte utile pentru viața reală, pentru situații de luptă sau de vânătoare. Cu 2000 de ani înainte de Hristos în China antică erau structuri destinate special practicării unor sporturi. În Grecia antică, cu 500 de ani înaintea erei noastre, au apărut Jocurile Olimpice, în timpul cărora războaiele erau oprite și se întreceau doar sportivii în arene, la probe care necesitau abilități specifice unor luptători.
În Evul Mediu întrecerile cavalerești cereau de asemenea abilități necesare și pe câmpul de luptă, pentru ca sporturile moderne, bazate pe reguli clare, să se cristalizeze destul de târziu raportat la scara istoriei, abia către 1900.
Chiar dacă acum oamenii nu mai depind de vânătoarea ca să supraviețuiască, sportul aduce tuturor fanilor spiritul de competiție, ideea de luptă, de efort care trebuie răsplătit, le aduce oamenilor eroii de care au nevoie ca să fie motivați, le aduce ceva care îi captează.
Dacă la un film de cele mai multe ori deznodământul final poate fi intuit încă din start, la întrecerile sportive există acel mister, acea necunoscută care ridică nivelul de adrenalină și la sportiv, dar și la telespectatorul ce stă în fața televizorului în confortul propriei case.
Mai există și spiritul de apartenență la o comunitate, cea a fanilor unei echipe, a unei reprezentative naționale sau chiar a unui sportiv individual, care-i face pe oameni să urmărească cu maxim interes întrecerile sportive. Sportul îi apropie pe oameni și de multe ori, dincolo de rivalități, ei se bucură împreună de măiestria sportivilor și de realizările acestora.
În cele din urmă dar nu în ultimul rând, sportul îi motivează și pe adulții care nu-l practică să fie mai buni și să-și trimită copiii să practice un sport.
Vouă vă place să urmăriți întreceri sportive? Aveți sporturi preferate? Copiii voștri practică vreun sport?

Interesant. Nu m-aș fi gândit că există atâtea motive. Eu nu urmăresc întreceri sportive, nu am răbdare și mi se pare pierdere de timp (pentru mine).
sincer, si pentru mine dar… :p