Este inteligența artificială benefică sau nu?
După ce într-un articol precedent am dat unele informații despre inteligența artificială, continui acum cu câteva lucruri mai în detaliu, pentru a înțelege unde s-a ajuns în acest domeniu și unde se încearcă să se ajungă în viitorul nu prea îndepărtat.
Încă de la începuturi, mașinile „gânditoare” au fost puse să rezolve probleme pe baza algoritmilor și a descompunerii unei probleme în mai multe „subprobleme”, așa cum obișnuiesc și oamenii să raționeze și să caute soluții într-o anumită situație.
Cercetătorii din anii 80 și 90 au început să dezvolte programe de inteligență artificială care să opereze cu incertitudini sau informații incomplete ca să ajungă la implementarea conceptului de probabilitate, aplicabil mai ales în domeniul economic. Și astăzi se încearcă obținerea de predicții cât mai exacte privitoare la evoluția parametrilor macroeconomici, cu scopul clar de a evita situațiile de criză care totuși apar periodic.
Ingineria cunoașterii este un concept care urmărește schematizarea „gândirii” artificiale pentru ca o mașinărie să poată să „raționeze” exact ca un om și să fie capabilă să ia decizii. Învățarea este un alt concept de bază în proiectarea mașinilor cu inteligență artificială și se bazează pe mai multe metode și concepte, dar care în cele din urmă se rezumă la învățarea prin acumulare, prin clasificare și prin interpretarea limbajului. Învățarea în cadrul inteligenței artificiale este posibilă dacă se poate schematiza, algoritmiza și reduce la pași simpli posibil a fi descriși prin programe.
Chiar dacă inteligența artificială a ajuns la un nivel destul de avansat, mai există încă mulți pași de făcut în acest domeniu. De exemplu omul poate gândi, raționa și învăța și prin folosirea intuiției, în vreme ce mașinile o fac mai mult mecanic.
Mulți dintre cei mai importanți inovatori și totodată bogați oameni ai planetei, dintre cei care au contribuit decisiv la dezvoltarea teoriei informației. Bill Gates (Microsoft), Elon Musk (Tesla, Space X), Mark Zuckerberg (Facebook) dar și regretatul mare matematician și fizician Stephen Hawking, sau renumitul istoric Yuval Noah Harari (Universitatea din Ierusalim), ca să enumăr doar câteva nume, au formulat rezerve serioase cu privire la scăparea de sub un strict control al mașinilor dotate cu inteligență artificială.
Cu toții consideră că inteligența artificială poate fi foarte benefică atunci când ajută omul în diverse domenii în care se cere o viteză mare de prelucrare și interpretare a datelor, dar trebui avut în vedere și faptul că această inteligență poate fi chiar periculoasă pentru specia umană, dacă oamenii nu vor impune reguli clare care să fie respectate în ceea ce privește privilegiile care se pot acorda mașinăriilor „gânditoare”.
În 2020 a fost lansat GPAI (Global Partnership on Artificial Intelligence), o convenție la care au aderat multe state care au cercetări în acest domeniu și care dorește să reglementeze tocmai aspectele etice și juridice ale limitelor care trebuie acordate mașinăriilor atunci când acestea sunt puse să ia decizii.
Deocamdată domeniul foarte vast al inteligenței artificiale este unul în plină dezvoltare, chiar dacă aplicațiile practice sunt deja la ordinea zilei. Există avioane, nave, automobile, roboți industriali etc. care funcționează și cu ajutorul inteligenței artificiale, dar întotdeauna supervizorul este uman.
Și eu cred că este benefică, atât timp cât este utilizată „cu cap” și nu se face exces.
Da, bine punctat 🙂