5 lucruri despre coronavirus pe care ar trebui să le știi
Trăim vremuri de pandemie, de izolare pentru unii, de spitalizare din păcate pentru alții și toată viața ne-a fost dată peste cap. Și totuși pandemiile nu au fost evenimente rare în istoria umanității. În fapt bolile contagioase au ucis mai mulți oameni decât războaiele.
Virușii aflați la „limita vieții” sunt agenți infecțioși care au existat de când există și viața pe Pământ, dacă nu chiar au fost primele forme de viață (ne-viață) care au existat. Prin recombinări haotice ale moleculelor organice pot să apară noi viruși și chiar apar mereu.
Unii care (ni se pare că) apar acum poate că au existat de multă vreme, dar nu s-a produs evenimentul nefericit care să-i scoată pe prima scenă. Alții chiar apar în zilele noastre, prin hazardul evenimentelor naturii.
SARS-CoV-2, membru al familiei coronavirușilor, care acum face ravagii provocând infecția COVID-19, este virusul despre care se vorbește acum cel mai mult, din motive lesne de înțeles, dar asta nu înseamnă că în acest timp pe Pământ nu există și alți viruși care „își fac de cap”.
5 lucruri despre coronavirus pe care ar trebui să le știi
Să vedem câteva lucruri despre coronavirus, despre care nu am scris în articolele anterioare.
- În privința originii lui SARS-CoV-2 lucrurile nu sunt încă pe deplin clarificate. Studiile de genetică tind totuși spre ipoteza că acest virus provine de la lilieci și că s-a transmis la om pe cale directă sau poate prin intermediul unei alte gazde, încă necunoscute. Poate fi porcul, poate fi un alt animal despre care vom afla după ce se vor efectua mai multe studii. S-a vehiculat ideea că totuși pangolinul ar fi o posibilă gazdă intermediară.
- Cum s-a ajuns la aceste concluzii? La lilieci s-au detectat foarte multe tipuri de coronavirusuri, care provoacă de la banale răceli până la pneumonii. Compatibilitatea genetică între SARS-CoV-2 și un coronavirus găsit la liliac este de peste 80%. La pangolin a fost detectat relativ recent un coronavirus compatibil genetic 99% cu virusul care acum a provocat pandemia. Lucrurile se cam leagă…
- Liliecii sunt un „rezervor” imens de coronavirusuri, iar pangolinul este mâncat (carne crudă… bleah!) de unii chinezi dornici de recăpătarea virilității. De fapt chinezii mănâncă tot felul de chestii ciudate cu speranța că nu le va scădea virilitatea.
- De unde vine această obsesie a chinezilor pentru virilitate și ce legătură are cu sistemul de pensii? De mii de ani, de când există civilizația chineză, oamenii au trăit cu ideea, cu obsesia de a avea copii, care să-i sprijine la bătrânețe. A nu avea copii era considerat în China un lucru mai rău decât moartea. Nici acum și nici în vremea comunismului, China nu a avut un sistem de pensii de stat, iar proprietățile deținute de marea majoritate a populației au fost inexistente. Prin urmare era imperios necesar, indispensabil pentru supraviețuire, să ai copii. În societățile în care a existat proprietate privată, oamenii chiar dacă nu aveau copii puteau vinde sau închiria la bătrânețe ceea ce au acumulat în perioada vieții active. Bătrânii puteau trăi fără sprijinul copiilor. În China dacă nu aveai copii aveai o soartă cumplită la bătrânețe, o moarte lentă în sărăcie, mai rea decât moartea.
- Foarte recent au fost descoperite în Asia, în Myanmar (noua denumire a țării cunoscută și ca Birmania, sau Burma) mai exact, șase (6) noi tipuri de coronavirusuri. La ce animale? Ați ghicit… la lilieci. Acolo liliecii trăiesc în colonii de milioane prin peșteri, iar oamenii obișnuiesc să recolteze stratul de excremente pentru a-l folosi ca fertilizant. Transferul direct sau indirect la om este deci ceva foarte facil, mai ales că acum multe peșteri sunt vizitate și de turiști, care vor să vadă lilieci. În plus, birmanezii capturează de prin jungla lor și pangolini pe care-i vând… chinezilor dornici de virilitate veșnică.
Iată deci că în natură și în societate există enorm de multe posibilități ca un virus nou să apară prin modificări ale celor deja existenți. Iar dintre virușii noi care apar mai mereu, este probabil ca unii să fie foarte apropiați ca structură cu învelișul (sau membrana) celulelor noastre.
Doar virușii care seamănă foarte mult cu ceea ce avem noi în structură ne pot infecta și îmbolnăvi. Cei total diferiți nu pot pătrunde în celulele noastre pentru a se replica și prin urmare sunt doar un „praf” care nu ne infectează. Așa sunt virușii care provoacă boli ale plantelor, inofensivi pentru om.
Ce-i de făcut ca să ne apărăm de acești dușmani invizibili?
Să ne pregătim mereu ca societate, deoarece mereu vor fi viruși periculoși. Să investim mult mai mult în cercetare, pentru ca mai multe din tainele vieții să fie descoperite, iar un eventual virus periculos să își găsească imediat vaccinul sau medicamentul care să trateze infecția. Mai trebuie și foarte multă educație în societate, pentru ca oamenii să trăiască în condiții igienice, să adopte un stil de viață sănătos, să fie cât mai puțin dependenți de medicamente sau de sistemul medical, să respecte natura și multe altele asemenea.
Oamenii trebuie să își trăiască viața cât mai frumos, în înțelegere și pace, în condiții de onestitate, cinste și corectitudine în relațiile sociale și în afaceri, pentru că viața este o minune, cu bunele și cu relele ei.
Acestea sunt doar câteva lucruri despre coronaviruși pe care am ținut să vi le spun și vouă. Mai găsiți alte amănunte despre viruși în articolul publicat acum ceva timp – vezi AICI.
Eu refuz sa mai citesc despre Coronavirus pentruca am senzatia ca nu imi imbunatatesc cunostintele cu mare lucru, de vreme ce delaratiile se schimba chiar de la zi la zi, chiar si cand vorbim despre aceeasi persoana.
Da, ai dreptate! Nici eu nu pot spune ca m-am informat tare. Doar atat cat sa am idee despre ce e vorba dar sa nu intru in panica 🙂