Ce știm despre culoarea verde?
În mini-serialul nostru (vezi articolele aici, aici și aici) despre lumea colorată în care trăim am ajuns acum și la culoarea verde. Poate că ar fi fost mai logic să discutăm despre verde în primul „episod” având în vedere că această culoare este poate cea mai răspândită în natură, dar același rol l-ar putea pretinde și culoarea albastră…
În fine, nu contează ordinea în care am ales să prezentăm culorile, ci să înțelegem câte ceva despre ele. Ei bine, dacă ar fi să analizăm viața pe planeta noastră, aceasta nu ar putea exista fără… culoarea verde. De ce? Pentru că esența vieții pe Terra o reprezintă un proces biochimic ce transformă materia anorganică, nevie adică, în materie organică (vie), prin intermediul energiei solare, al apei și al bioxidului de carbon din aer.
Procesul se numește fotosinteză și este cheia vieții de pe Pământ, iar substanța cu rol de catalizator care-l face posibil se numește clorofilă. Clorofila este verde și de aceea frunzele tuturor plantelor care fac fotosinteză este de asemenea tot verde. De aceea culoarea verde este foarte prezentă pe Pământ, pe uscat desigur, deși alge verzi există și în mări și oceane.
Din punct de vedere al fizicii, culorii verzi îi corespund lungimile de undă cuprinse între 495 și 570 nm, iar frecvențele sunt între 575 și 525 THz. În sistemul RGB folosit de majoritatea dispozitivelor de afișaj color, verdele este culoare de bază (G=green), iar în sistemul folosit de imprimantele color, verdele se obține combinând galbenul cu cianul.
Psihologii atribuie culorii verzi multe semnificații, majoritatea fiind pozitive, deoarece verdele este viață, natură, frumusețe, bucurie și relaxare pentru ochi, minte și suflet. Excepția o reprezintă gelozia, pe care anumite culturi o asociază culorii verzi. Organizațiile care militează pentru protecția mediului și-au ales culoare verde ca simbol și de aici ideea de partide „verzi”, mișcări ale „verzilor”, case „verzi” (adică acele locuințe ce consumă puțină energie) etc.
Deși pare destul de plauzibil faptul că pigmenții verzi extrași din frunzele diverselor plante au fost utilizați din neolitic pentru colorarea țesăturilor, pe pereții peșterilor și nici în urme de țesături nu au fost descoperiți, fapt ce se explică prin instabilitatea chimică în timp a acestor coloranți organici.
Cum însă mai târziu egiptenii și mesopotamienii au descoperit că pot fabrica pigmenți verzi din malahit (sau malachit), o rocă anorganică ce are în compoziție cupru, au putut fi găsite de către arheologi și o mulțime de artefacte ce au și culoarea verde, pe lângă alte culori cunoscute din Antichitate. Evident că grecii antici și mai apoi romanii au folosit și ei pigmenți verzi, astfel încât o mulțime de edificii publice au fost decorate și cu frumosul verde.
În Evul Mediu au fost inventați noi pigmenți verzi, majoritatea extrași din plante, dar făcuți să fie insolubili (durabili deci, deoarece nu se dizolvau în apă și erau stabili din punct de vedere chimic). În zilele noastre există foarte mulți pigmenți care dau culoarea verde, unii fiind buni și pentru consum, astfel încât în verde se pot colora și alimente diverse.
Să nu mai spunem că verdele este prezent și pe drapelele multor state, semnificând faptul că în acele țări pădurea este o mare bogăție naturală, care trebuie conservată și transmisă generațiilor viitoare. De asemenea religia islamică a acordat culorii verzi semnificații profunde și prezența verdelui pe steagurile unor țări musulmane nu are legătură cu pădurea, ci cu apartenența la mahomedanism. De aceea și multe moschei din lumea întreagă sunt decorate cu verde din belșug, pe lângă alte culori.
Vouă vă place culoarea verde? Eu personal mi-aș dori să fiu înconjurat de cât mai mult verde și abia aștept primăvara când totul va înverzi.
Nu știam că verdele reprezintă gelozia în unele popoare, eu știam doar de galben că este culoarea asociată geloziei.
Cred ca depinde si de cultura fiecarui popor cum interpreteaza culorile 🙂