Ce este și cum funcționează dieta ketogenică
Cunoscută și sub numele de dietă ketonică sau dietă keto, dieta ketogenică a fost dezvoltată inițial cu scopul de a trata epilepsia la copii. Principiul de bază este multe grăsimi, proteinele potrivite și puțini carbohidrați. Scopul acestui bilanț alimentar este de a forța organismul să ardă grăsimi și nu carbohidrați.
Glucoza este principala sursă de energie în celula vie și ea provine în primul rând din metabolismul carbohidraților, adică al zaharurilor. Toată lumea știe de altfel că zaharurile îți dau imediat energie. Când acestea lipsesc, ficatul transformă grăsimile pe care le are la dispoziție în acizi grași și corpuri cetonice.
Cetonele sunt o clasă de substanțe chimice despre care se învață și la chimia organică din liceu, iar denumirea lor în limba engleză este ketones, de unde vine și numele acestei diete.
Atunci când lipsește glucoza, corpurile cetonice devin principala sursă de energie în creier, printr-un mecanism biochimic complicat pe care nu are rost să-l detaliem aici, pentru că articolul este destinat unei mari categorii de cititori. Dar principiile de bază pot fi explicate, pentru a înțelege în ce constă această dietă.
Înlocuirea glucozei cu corpuri cetonice ca sursă de energie în creier este de natură să amelioreze evident epilepsia la copii, dar și la adulți între anumite limite, după cum s-a demonstrat.
Se poate înțelege de către oricine că o astfel de dietă nu poate fi ținută de nimeni fără stricta supraveghere a medicului. Când corpurile cetonice ajung în sânge la o anumită limită, situația poate deveni periculoasă pentru sănătate.
Din fericire, corpurile cetonice ajung și în urină și atunci controlând mereu urina cu teste adecvate simple, se poate evita ajungerea în limitele periculoase. De altfel ținând o dietă ketogenică în mod corect nu se ajunge la depășirea limitelor, dar trebuie oricum atenție continuă.
Dieta ketogenică a fost dezvoltată după 1990, deoarece ea a fost posibilă numai după înțelegerea mecanismelor complexe de biochimie celulară. Este firesc prin urmare ca cercetătorii să-și fi pus și alte întrebări referitoare la posibilele aplicații ale unei astfel de diete.
S-a demonstrat că poate fi utilă și dă rezultate bune în maladia Alzheimer, în scleroza amiotrofică laterală, în sindromul Parkinson, în cancerul la creier și în autism.
Cercetătorii caută acum să afle dacă dieta ketogenică poate fi folositoare și în tratarea altor tipuri de cancer, deoarece s-a aflat că celula canceroasă se hrănește cu glucoză și nu poate să folosească ca sursă de energie corpurile cetonice.
Dar rezultatele cele mai spectaculoase s-au înregistrat în „zona” pentru care a fost creată, adică în tratarea epilepsiei la copii, care urmând această dietă ajung să nu mai aibă nevoie de medicamente.
Există desigur și multe controverse legate de această dietă, deoarece întotdeauna când ceva lipsește din alimentație (carbohidrații în acest caz), apar și efecte contrare. De aceea revistele de specialitate abundă în articole pro și contra acestei diete, despre care am mai spus deja că nu o puteți ține fără acordul, sfatul și controlul strict al unui medic.
Despre alte diete am povestit aici (dieta Weight Watchers ), aici (dieta mediteraneeană), aici (dieta Rina). aici (dieta Dukan), aici ( dieta Atkins) și aici (dieta Dash).
ma bucur ca de fiecare data atragi atentia ca nu orice dieta se potriveste oricui si ca tot ce inseamna restrictie de la anumite alimente trebuie sa fie cu acordul medicului pentru ca doar el stie de ce are nevoie corpul tau si de ce trebuie sa se fereasca.
Mda, e greu cu dietele astea … poti face bine intr-o parte si rau in alta, asa ca mai bine apelezi la sfatul unui specialist.